Transparency is one of the fundamental principles in the protection of personal data. Each of us has the right to understand how our personal data are processed, how are used or shared. By publishing GDPR policies on a website, a company can make clear evidence of transparency in the processing of personal data, assuming and proving responsibility and obtaining a trustworthy label for the entire business ecosystem it belongs to. A GDPR READY research made in this year spring analysed more than 450 Romanian websites looking at how companies are respecting this transparency by publishing Privacy Policy, Terms & Conditions, Cookies Policy and Privacy Notes.



Any organization that maintains an online public image should publish a privacy policy or a personal data processing statement on the Website. A link to this privacy statement must be clearly visible on each page of this site, under a commonly used term (such as “Privacy”, “Privacy Policy” or “Data Protection Statement”).

Articles 13 and 14 of the GDPR explain all the information we have to give to the individual persons when we collect their personal information or shortly after we have come into their possession in an indirect way. In order to clarify this, the Article 29 Working Group (WP29) published in November 2017 a guide dedicated to transparency policies, reviewed on April 2018.


Another aspect of transparency, this time not just for personal data, is the presence of the page that describes the Terms and Conditions for using the site for visitors. The Terms and Conditions Webpage should represent the agreement by which the users of the site are informed about the rules, terms and regulations they must follow. Although not imposed by GDPR, the Terms and Conditions page may retain the rights to exclude certain users who may create abusive issues on the site or not comply with the rules set.

Usually, there are five reasons why a Terms and Conditions page is required:

  • Abuse prevention – in the case of problems related to spamming, abusive behaviour, uncontrolled activities that can lead to defamation reactions. Without the Terms and Conditions, there is no authority to suspend or prohibit users from displaying problematic trends.
  • Content protection – any site owner holds the logo, content and design of the site. The Terms and Conditions inform users of this fact and prevent the diversion of intellectual property.
  • The right to cancel the accounts – while the termination may be implicit in other clauses, a distinct right highlighted in the Terms and Conditions for cancelling the accounts is better.
  • Limitation of liability – The terms and conditions also limit the causes of actions that users may try to use against the site. These limits on liability may address errors in content or shutdown of the system. Basically, the terms explain that users take these risks when they register on the site and you cannot be held responsible for any losses they incur in these events.

Applicable legal notice – If the company is located in Romania, it is doubtful that you want to participate in an arbitration procedure in California or Singapore. Here is the section on the applicable law: the competence of the terms is stated and the place where any dispute settlement takes place.


At present, there is no dedicated legislation in the European Union that exclusively concerns the Cookies policy. There is a set of laws, recommendations and considerations that address how cookies can be used. They apply to all Member States of the European Union, and websites outside the EU must align to this if they are addressed to people in the Member States. In the absence of explicit legislation, the conditions of use for cookies are regulated by the Directive no. 58/2002, updated in 2009 known as “ePrivacy”, which is transposed in Romania by Law 506 of 2004, updated by Law 235 of 2015, regarding the processing of personal data and the protection of privacy in the electronic communications sector.

Until the advent of GDPR, compliance with this law meant a statement placed at the bottom or top of the site, which allows the user to know what kind of cookies are used. Most of us are familiar with the famous expression: “By using this website, you accept our cookie policy” or something similar. This information is useful but to what extent does it offer us an alternative? GDPR aims to change this, giving users a real and informed choice.

What ePrivacy says about Cookies – Article 5 (3) of ePrivacy requires prior informed consent regarding the storage or access to information stored on the user’s terminal equipment. In other words, users should be asked if they agree with most cookies and similar technologies (for example, web beacons, Flash cookies, etc.), and their consent must be obtained before the site begins to use them.

Users should be informed about the use of cookies in plain, non-jargon language, on a dedicated “Cookie Policy” page, which can be reached from a popup or from the standard template toolbar. This page should explain:

  • Why cookies are used (to remind users actions, identify users, collect traffic information, etc.)
  • Whether cookies are essential for the operation of the website or for certain functionality or if it is aimed at improving the performance of the website
  • The types of cookies used (for example, session or permanent, first or a third party) that control/access the information regarding the cookies (site or a third party)
  • That these cookies will not be used other purposes than those indicated
  • How users can withdraw cookies consent.

What the GDPR says about Cookies – The main cause of the inconsistencies related to the Cookies Policy is that EU Regulation 679/ 2016 considers IP identifiers as personal data, which Directive 58 did not provide. This makes the site owners have to have a big headache in addition to ensuring compliance requirements for the acquisition and retention of IPs.

In GDPR, the only place where cookies are explicitly mentioned is Recital 30 which states: “Individuals may be associated with the online identifiers provided by their devices, applications, tools and protocols, such as IP addresses, cookie identifiers or others. Identifiers such as radio frequency identification tags. They can leave traces that, especially when combined with unique identifiers and other information received by servers, can be used to create profiles of individuals and to identify them.”

The idea is relatively simple: cookies can be used to uniquely identify a person, so they should be treated as personal data. It will affect those identifiers used for analysis, advertising, but also for those used for functional services such as chats and surveys.

What needs to be changed? – Users must be able to CHOOSE. Browsing a website does not mean that I agree with all the cookies. The type of phrase used at the moment is barely informative and, of course, does not offer a choice. Anyone who owns the site will not be able to force users to accept cookies in exchange for access to information.

Like any other consent under the GDPR, consent for cookies must be a clear AFFIRMATIVE action. An example is to click on a sign-in box or choose menu settings. Users must be careful not to have pre-checked boxes on the consent form!

Let’s not forget the OPT-OUT. The GDPR clearly states that any data subject should be able to withdraw consent as easily as he or she has given it. In the case of the new cookie policy, this requires any user to be able to revoke consent by the same type of action as when they gave their consent. For example, if a box is clicked to obtain consent, the same method must be offered for revoking the agreement by inserting a REJECT button.


Returning to the obligation to publish a Privacy Policy, any window, pop-up, form, and questionnaire or comment box on a public site must include a notification informing the user of how the data will be used, with reference to the confidentiality credential where all the explanations required by Art.13 and Art.14 have been given.

The GDPR sets higher standards for obtaining consent than previous legislation. Individuals need to understand clearly and unequivocally what they agree to – so notifications need to be simply articulated and specific – and the agreement must be given in the form of a clear affirmative action by the data subject. In practical terms, this means asking for a positive “opt-in” and also means that the use of pre-checked boxes should not be used.

The most common errors that appear on the sites are related to the lack of these notifications, preferring the usual formulas of authentication such as “Not a robot”, “1 + 2 = ...” or Captcha. The few sites that make a note about the processing of personal data collected on the site make a mistake by asking the user before pressing the subscribe button or sending the personal data the agreement for the privacy policy. Several examples of these usage errors will be presented in the chapter presenting the results of the Compliance Analysis.


The compliance analysis of the GDPR policies on the Internet pages consisted of studying a sufficiently large number of sites to meet the optimal conditions for statistical analysis, on a sample as representative as possible.

The compliance study was based on two types of analysis:

– A predominantly qualitative general analysis on a number of 450 sites, which followed the way in which the websites that were the object of the research find the public policies of the organization (the owner, the policy of processing personal data (or Privacy Policy, Privacy Policy, etc.), page dedicated to the Terms and Conditions updated at the GDPR, a page dedicated to Cookies Policy, the presence of confidentiality notices associated with any form of personal data collection of the web visitor, the presence of the forms for addressing the requests for access to the data personal information, as well as the presence of the contact information of the PDO.

– A detailed, quantitative-qualitative analysis of the presence and quality of the content of public policies, taking into account the minimum mandatory information that must appear in these declarations of conformity.


The research sample consists of about 450 sites, chosen on different criteria such as:

  • ACUITY – a sufficient number of sites are needed to ensure good quality statistical processing;
  • REPRESENTATIVENESS – the sites belong to public and private companies from different areas of activity, so that the results can be considered as covering for all verticals;
  • LEADERSHIP – for each of the activity areas considered, the companies that were noted for the results obtained were selected. The 100 companies from the Top Profitability analyzed in the Detailed Study are also included in this analysis;
  • RESPONSIBILITY – were followed sites from all areas that may involve an increased level of responsibility by appointing a DPO or the obligation to carry out an impact analysis – according to the list of activities presented in Decision 174 October 2018, Art. 1, Alin a – g.

The qualitative analysis was based on the evaluation of the content published on the sites of the studied sample, based on analysis criteria, to which different weights were assigned, depending on the importance of the aspect pursued.


The research sample consists of about 150 sites, chosen on the criteria of belonging to the Top 100 companies in Romania after Profitability for 2017, realized and published by Capital magazine, based on the results declared at the Trade Register ( Capital magazine, EXCLUSIVE TOP 100 the most profitable companies in Romania, July 2018). Another 50 sites were selected based on business results criteria, according to the results presented at the Trade Register.

The purpose, easy to guess, of the GDPR Ready Analysis, is to see to what extent the top companies in Romania have found the resources necessary to ensure the alignment of the new Regulation 679/2016, and the web pages containing the public policies of the organization represent the most eloquent business card for the state of compliance where a top company is located.

The detailed analysis was based on the evaluation of the content published on the websites of the studied sample, based on analysis criteria, to which different weights were assigned, depending on the importance of the aspect pursued. Part of these criteria, regarding the presence on the site of the different policies and the form of presentation, content, accessibility and format of the cookie bar are the same as those used in the qualitative analysis. The differences appear in the specific analysis for each of the policies (Confidentiality, Terms & Conditions, Cookies), wherein the used benchmark has been considered all the mandatory criteria by which the data subjects are informed of the way their personal data are processed, as it is clearly shown in Articles 13 and 14 of the GDPR.


Here is a brief rendering of the results obtained from the two types of analysis


One of the objectives of this analysis, which studied 450 sites, was the general evaluation of the presence of public policies on the website. The six types of policies studied were analysed from the perspective of the presence on the websites, the criteria of appreciation being the presence, the absence and the presence partially or incomplete – for example, the specific notifications of a policy are described on pages other than those dedicated. What is to be emphasized here?

  • Only 63% of sites have a Privacy Policy
  • 31% do not have such a policy, so they do not comply with the principle of transparency regarding the protection of personal data
  • Only 40% of sites have a Terms & Conditions page, although it should be found on any public site and not directly related to GDPR.
  • Only 60% of the studied sites have a displayed cookie policy, of which 14% are incomplete
  • 79% of the sites do not have a confidentiality note although they collect personal data from the site
  • Only 8% of the sites offer the possibility of downloading forms for access requests to personal data.
  • Only 55% of sites offer a mailing address for GDPR issues, whether they have a dedicated DPO or not.
Source: GDPR READY RESEARCH, Sample: 450 Websites


The analysis of the industrial verticals gives us an overview of the areas of activity in which there are concerns related to updating the public policies on the website. For the histogram of the analysis for the main industries verticals, an average of the percentage of compliance for all the sites belonging to the respective industry were chosen.

Some comments on the results:

  • The highest level of compliance can be found in the utilities, telco, retail – hypermarket, pharmaceutical & cosmetics, and the automotive industries.
  • On the opposite side, and this is quite sad, there are areas that by the nature of their activity are obliged to have a DPO: public administration (town halls), education (schools, colleges, universities), healthcare (hospitals, clinics) and government (ministries and supervised organizations)
  • A surprisingly low compliance average of 36% was found for companies in the IT industry, which had a fairly large research population (121 sites).
Source: GDPR READY RESEARCH, Sample: 450 Websites



A general appreciation for the 150 sites studied in detail refers to the presence of policies cumulated with criteria of visibility, accessibility and content of policies. Compliance level is rated as a percentage and classified as Low (below 25%), Medium (25% – 75%) and Good (over 75%)

While 4% of the organizations analysed do not have a functional website, 13% have no policies, 14% have poor compliance, 53% average and only 17% have a satisfactory level of compliance.

Source: GDPR READY RESEARCH, Sample: 150 Websites


Another objective of the detailed analysis was the policy evaluation of the compliance criteria presented in the methodology chapter:

From the perspective of Confidentiality, only 21% of the 150 sites have a satisfactory level of compliance, while 51% have an average level, 13% are insufficient, and 15% do not have a Privacy Policy.

Source: GDPR READY RESEARCH, Sample: 150 Websites


Regarding the pages dedicated to the Terms and Conditions, only 14% have a satisfactory level of compliance, 42% a medium level, 25% poor compliance, and 19% have no place Terms and Conditions.

When analysing the Cookies Policy, it appears that only 3% of the sites have an acceptable level of compliance, 33% an average one, 44% an unsatisfactory one, and 23% of the sites do not have cookies.

Finally, the 114 sites that have cookies, were analysed from the perspective of compliance with the GDPR rules for obtaining consent, the way of displaying and the content of the cookie bars, the presence or not of predefined acceptance boxes, as well as the presence of a box of REJECT next to the one of ACCEPT. The results are summarized in Figure 5.

Source: GDPR READY RESEARCH, Sample: 114 Websites



Among the most common mistakes encountered during this Compliance Review are:

  • The omission of the description of rights, mandatory in any information of the data subjects
  • Not updated content of Privacy Policy – There are many sites where the respective policy refers to Law 677/2001 or the message is displayed: “Our company is a Personal Data Operator registered in the National Register with No. ……”
  • Missing / Not updating Terms & Conditions page
  • Cookies bar is missing although a cookie policy is present on the site
  • The obligation to accept the use of cookies as a condition of continuation on the site
  • The presence of a granular menu for accepting the different categories of cookies with Prefixed boxes
  • Lack of the possibility of Opt-out accepting the use of cookies: 92% of the sites that have a cookie policy.
  • The cookie bar is placed in such a way that it hides the presence of the other policies, usually at the bottom of the site.


The lack of concerns regarding the publication or updating of the Public Policies on the Website can be a worrying finding and a transparent x-ray of how Romanian organizations are willing to invest in aligning with the GDPR.

The presence of these site policies represents a business card, a public statement of the company’s concerns for compliance and accountability.

The public policies on the website represent only the visible part of what can be called a GDPR compliance project. It is hard to believe that an organization that is not concerned with its public image can approach an acceptable level of compliance with internally applied processes, procedures and policies.



La sfîrșitul lunii iunie am avut ocazia să particip la o întâlnire organizată de ESET Romania, unde am discutat cu Righard Zwienenberg – Senior Research Fellow la laboratoarele ESET, unul dintre cei mai experimentați specialiști europeni în domeniul criminalității cibernetice. Temele discutate au vizat multiplicarea critică a atacurilor rău intenționate în contextual evoluției tehnologice și ce ar trebui să facem pentru a reduce riscul de expunere în fața unor astfel de pericole, ținând cont de cerințele tot mai severe de conformitate impuse de GDPR, precum și de nevoia de continuitate în business.

Righard Zwienenberg

Righard Zwienenberg are o experiență de peste  30 de ani în domeniul securității cibernetice, activând în prezent ca Senior Research Fellow la laboratoarele ESET, dar și ca Advisor la Virus Bulletin și la Europol European Cyber Crime Center, precum și ca vicepreședinte al comitetului executiv  ICSG (Internet Connections Security Group).


Una dintre principalele teme discutate s-a referit la Ransomware, considerat ca unul dintre cele mai recente metode de atac malițios, dar cu efecte comparabile cu ale altor tehnici rău intenționate. Așa cum știm, Ransomware este acel tip de software malițios care prin diferite metode obține acces la fișiere sau sisteme, pe care le blochează, solicitând utilizatorilor o răscumpărare în schimbul redării accesului. Deoarece marea majoritate a fișierelor sau dispozitivelor de stocare sunt blocate prin criptare, metoda mai este cunoscută și ca crypto-ransomware. După ce victimele plătesc o răscumpărare – de regulă în cryptomonedă – primesc și cheia de decriptare, care ar trebui să permită accesul la fișierele sau sistemele criptate.

”Puțini știu că primul atac de ransomware cunoscut a avut loc în 1989 și a vizat industria medicală. 30 de ani mai târziu, industria medicală rămâne o țintă de top pentru atacurile de ransomware,” spune Righard Zwienenberg. Primul autor ransomware cunoscut a fost un cercetător SIDA, care cu ocazia unei conferințe internaționale și prin intermediul unei reviste de specialitate a trimis cca 20.000 de dischete către întreaga comunitate de cercetători SIDA din peste 90 de țări, susținând că discurile conțineau un program de analiză a riscurilor. Pe lângă acesta, discul conținea și un program malware care inițial rămânea inactiv în computer până la a 90-a bootare. La re-pornirea cu numărul 91, programul malware afișa un mesaj care cerea o plată de 189 USD și încă 378 USD pentru un contract de închiriere de software, având ca adresă o cutie poștală din Panama. Acest atac ransomware a devenit cunoscut sub numele de Troianul SIDA

Cu timpul, metodele de răscumpărare au devenit din ce în ce mai avansate privind puterea de răspândire, sustragerea detectării, criptarea fișierelor și obligarea utilizatorilor la răscumpărare. Atacurile Ransomware de ultimă generație implică o combinație de eforturi avansate de distribuție, cum ar fi infrastructurile pre-construite, folosite pentru distribuirea cu ușurință și pe scară largă a capcanelor malware, precum și tehnici avansate de dezvoltare, cum ar fi utilizarea criptării.

Dacă ransomware-ul se menține constant ca una dintre cele mai semnificative amenințări cu care se confruntă întreprinderile și indivizii astăzi, nu este de mirare că atacurile devin din ce în ce mai sofisticate, mai dificile de prevenit și mai dăunătoare victimelor lor.

O metodă comună de înșelăciune folosită pentru distribuirea ransomware-ului este trimiterea unui motiv convingător pentru întreprinderi de a deschide un malware deghizat ca atașament de e-mail urgent: o factură, un document oficial, un ghid de utilizare, etc. Un alt mijloc de înșelăciune folosit de atacanții ransomware este social media, Facebook Messenger fiind recunoscut ca unul dintre cele mai populare canale folosite în această abordare.

Atacurile crypto-ransomware (sau filecoderele) au evoluat continuu din 2013, atunci când a apărut secvența malware CryptoLocker. De atunci, infractorii cibernetici au colectat milioane de dolari, extorcând bani de la victime, în schimbul deblocării datelor criptate. O serie de estimări bazate pe constatări ale FBI au sugerat că la nivelul anului 2016 ransomware-ul a generat venituri de peste 1 miliard de dolari pe an pentru atacatori.

În prezent, documentele trimise victimelor ca atașamente reprezintă programe executabile (cripto-ransomware-ul în sine). Primirea e-mailului în sine nu declanșează o infecție; fișierul atașat sau legat ar trebui să fie în continuare descărcat sau deschis. Atacatorii trimit deseori mesaje de e-mail folosind trucuri de inginerie socială pentru a-i atrage pe destinatari să acceseze linkurile sau să deschidă fișierele atașate.

Un crypto-ransomware poate fi livrat și prin kituri de exploatare, care sunt seturi de unelte care sunt plantate de atacatori pe site-uri. ”Câștigurile infractorilor cibernetici demonstrează impactul acestei tendințe exponențiale și reprezintă principalul motiv pentru care crypto-ransomware a devenit malware-ul preferat de atacatori,” afirmă Righard Zwienenberg. ”Nu ar trebui să fie o surpriză faptul că cele mai multe campanii ransomware folosesc kituri de exploatare și e-mailuri cu inginerii sociale drept vectori de infectare, fapt ce contribuie, de asemenea, la creșterea prevalenței lor. Din păcate, marea majoritate a victimelor nu sunt pregătite nici cu cel mai elementar backup și sunt nevoite să plătească răscumpărarea solicitată…Trist ”


Prin multiplele sale programe de cercetare, ESET monitorizează în permanență scena ransomware și caută răspunsuri viabile la evoluția rapidă a acestui tip de atac. Deși este una dintre cele mai grave tipuri de malware, ransomware este doar una dintre multele amenințări. Să nu uităm celelalte amenințări cybernetice precum virușii (Brain Virus din 1986 conținea câteva elemente specific ransomware), amenințările malware fileless (Rozena B, un vechi malware backdoor reapărut în 2018 în format fileless), amenințări rootkit de tip Kernel, User mode, Bootloader, Memory, Hardware sau Virtualized, precum și mult-răspânditele atacuri de tip phishing capabile să simuleze introducerea elementelor de identificare pentru conectarea la aplicații mobile sau conturi social-media. Pentru toate aceste motive, strategia abordată de ESET în lupta împotriva acestor amenințări este dezvoltarea de soluții bazate pe multiple straturi de protecție, care pot adresa orice amenințare potențială.

Majoritatea atacurilor ransomware sunt blocate de tehnologia multistratificată ESET chiar înainte ca infectarea propriu-zisă cu ransomware să comunice în vreun fel cu computerele victimelor. Este cazul detectării mesajelor de e-mail care conțin droppers sau a încercărilor de exploatare care ar permite atacatorilor să preia controlul de la distanță asupra dispozitivelor victimelor și care, în multe cazuri, conduc la extorcare via ransomware.

  • Funcția ESET Network Detection este proiectată să prevină astfel de tentative prin vizarea vulnerabilităților de rețea și a kiturilor de exploatare.
  • În plus, ESET Exploit Blocker monitorizează procesele de funcționare ale aplicațiilor și caută anomalii în comportamentul lor.
  • Designul permite soluțiilor ESET să detecteze și să blocheze exploatarea vulnerabilităților, în mod eficient chiar și a celor necunoscute anterior, așa-numitele amenințări “zero-days”, care ar putea fi utilizate de către crypto-ransomware pentru a se infiltra în sistemul vizat.
  • Cu scopul de a întări suplimentar protecția sistemelor utilizatorilor, ESET Advanced Memory Scanner este proiectat pentru a descoperi adevărata natură a proceselor puternic disimulate, detectând în mod constant secvențele crypto-ransomware înainte ca acestea să cripteze fișierele valoroase. Un astfel de malware disimulat constituie o parte semnificativă a traficului malițios de astăzi, mai ales din cauza serviciilor automatizate de reîmpachetare/disimulare disponibile pe piața neagră.
  • Dar chiar și cel mai disimulat cod din lume, trebuie să se dezvăluie la un moment dat, pentru a fi executat. Acela este punctul în care este descoperit de Scannerul Avansat de Memorie, declanșat prin sistemul ESET Host-Based Intrusion Prevention System (HIPS) la momentul potrivit.

Pe scurt, fiecare nivel al tehnologiei multi-stratificate ESET utilizează diferite mijloace pentru a lua parte la blocarea efectivă a crypto-ransomware-ului. Mai mult decât atât, metadatele din fiecare strat pot fi trimise către sistemele cloud ESET LiveGrid sporind inteligența algoritmilor de învățare automatizată. În plus, ESET Ransomware Shield ESET Ransomware Shield monitorizează și evaluează aplicațiile executate folosind euristica. Este configurat să detecteze și să blocheze comportamentul asemănător cu cel ransomware.

Toate aceste sisteme automate, în combinație cu expertiza cercetătorilor și inginerilor ESET permit reducerea timpului de reacție față de noile amenințări emergente, la doar câteva minute.


Printre victimele Ransomware se numără numeroase instituții publice care dețin baze de date uriașe sau operatori ce prelucrează date personale cu caracter special precum spitalele sau instituțiile de învățământ. Odată cu apariția GDPR și a noilor cerințe obligatorii de raportare a breșelor de Securitate, o amenințare de răscumpărare pentru un operator de date personale poate atrage multiplicarea pierderilor prin valoarea sporită a penalităților, precum și pierderile de imagine aferente, care pot reprezenta o amenințare mult mai mare pentru business.

Să nu uităm însă că ransomware-ul este doar una dintre familiile de malware care constituie o amenințare reală pentru datele personale. Primele surse de date personale amenințate sunt fișierele, iar ca vectori de atac sunt în majoritatea cazurilor e-mailuri și kituri de exploatare.

Pentru a limita vectorii de atac, ESET recomandă următoarele acțiuni:

  1. Configurarea corectă a endpoint-urilor și software-ul de securitate.
  2. Actualizarea și implementarea regulată a patch-urilor sistemului de operare și ale aplicațiilor software.
  3. Configurarea corespunzătoare a soluțiilor de securitate pentru endpoint și perimetru.
  4. Utilizarea facilităților de securizare oferite de sistemul de operare:
  • eliminarea posibilității de a rula codul untrusted cu AppLocker sau cu Software Restriction Policie;
  • dezactivarea scriptingului în sistemele de operare și browsere web;
  • dezactivarea serviciilor inutile, cum ar fi RDP;
  • setarea afișării extensiei fișierelor de către sistemul de operare;
  • luarea în considerare a implementării unui serviciu de System Restore;
  • dezactivarea Windows Script Host;
  • setarea funcției “Open with …” pentru extensiile care de cele mai multe ori sunt folosite pentru infectare cu un reader (cum ar fi Notepad);
  • blocarea executării aplicațiilor din %LocalAppData% și %AppData%;
  1. Dezactivarea accesului inutil la share-urile din rețea.
  2. Serverele nu trebuie utilizate într-un mod similar cu sistemele desktop standard (ex. pentru navigarea pe internet).

Pe lângă toate eforturile pe care le depunem pentru a fi protejați, trebuie să dispunem în mod esențial de o politică de back-up implementată efcient, care să ofere capacitatea de recuperare sau restaurare rapidă a datelor.

Sursă imagini: ESET

Exploit Windows pentru atacuri direcționate descoperit de ESET

Exploit-ul abuzează de o vulnerabilitate de tip privilege escalation în Microsoft Windows

Cercetătorii ESET au descoperit și au analizat recent un exploit de tip zero day, utilizat într-un atac direcționat în Europa de Est. Exploit-ul a folosit o vulnerabilitate locală care escaladează privilegiile în Microsoft Windows. ESET a raportat imediat problema la Microsoft Security Response Center, care a reparat vulnerabilitatea și a lansat un patch pentru aceasta.

Vulnerabilitatea afectează următoarele versiuni de Windows:

  • Windows 7 pentru sistemele de 32 de biți Service Pack 1
  • Windows 7 pentru sistemele bazate pe 64 de biți Service Pack 1
  • Windows Server 2008 pentru sistemele de 32 de biți Service Pack 2
  • Windows Server 2008 pentru sistemele bazate pe Itanium Service Pack 2
  • Windows Server 2008 pentru sistemele bazate pe 64 de biți Service Pack 2
  • Windows Server 2008 R2 pentru sistemele bazate pe Itanium Service Pack 1
  • Windows Server 2008 R2 pentru sistemele bazate pe 64 de biți Service Pack 1

Această vulnerabilitate specifică Windows win32k.sys utilizează meniul pop-up pentru implementare. „De exemplu, exploitul de escaladare a privilegiilor locale folosit de grupul Sednit, analizat în 2017, a folosit obiecte de meniu și tehnici de exploatare, care sunt foarte asemănătoare exploit-ului curent“, explică Anton Cherepanov, cercetătorul ESET care a descoperit această vulnerabilitate.

Exploit-ul funcționează numai în cazul versiunilor mai vechi de Windows, întrucât de la versiunea Windows 8 încoace un proces de utilizator nu are permisiunea de a mapa pagina NULL. Microsoft a retro dotat această rezolvare și la Windows 7 pentru sistemele x64.

Persoanele care utilizează în continuare Windows 7 pentru sistemele pe 32 de biți Service Pack 1 ar trebui să aibă în vedere actualizarea la sisteme de operare mai noi, deoarece suportul extins al Windows 7 Service Pack 1 se încheie la data de 14 ianuarie 2020, ceea ce înseamnă că utilizatorii Windows 7 nu vor primi actualizări critice de securitate. Astfel, vulnerabilitățile precum aceasta vor rămâne persistente pentru totdeauna.

Pentru mai multe detalii tehnice despre acest exploit zero-day, citiți articolul semnat de Anton Cherepanov pe blogul ESET despre vulnerabilitatea CVE-2019-1132 folosită în acest atac direcționat.




Cu ocazia evenimentului GDPR Talks din 21 mai 2019, Cătălin GLIGAN Marketing Coordinator la ESET Romania (Axel Soft IT Group) a susținut o prezentare despre modul în care soluțiile de criptare și DLP oferite de ESET pot ajuta companiile în asigurarea unui nivel optim de conformitate privitoare la protecția datelor personale.

Catalin Gligan

În deschiderea prezentării au fost subliniate câteva dintre rezultatele unui studiu de piață realizat de IDC la solicitarea ESET. Studiul, care a vizat peste 700 de organizații din 7 țări relevă faptul că amenințările legate de securitatea datelor sunt principalele cauze ce determină breșe la nivelul securității datelor personale. Conform studiului, peste 300.000 de atacuri malițioase sunt semnalate zilnic, 40% din companiile chestionate au suferit cel puțin o breșă de date, iar 67% au raportat costuri asociate breșelor de peste 10.000 Euro

Printre cele mai serioase amenințări generate de breșele de date trebuie luate în considerație: costurile asociate atacurilor malware, pierderea datelor despre clienți, diminuarea încrederii clienților, indisponibilitatea site-ului Web, pierderea capacității operaționale și în cele din urmă pierderea clienților.

Compania ESET oferă un larg spectru de soluții de Securitate deosebit de utile în asigurarea conformității GDPR, printre care soluții pentru securizarea prin criptarea datelor, pentru autentificare securizată, precum și pentru prevenirea scurgerilor de date.

Cea mai veche măsură de precauție: criptarea datelor senzitive

Criptarea este una dintre măsurile de asigurare a integrității datelor recomandată de GDPR prin conceptul Privacy by Design și by Default. În Art.25., Alin.1 – Asigurarea protecţiei datelor începând cu momentul conceperii şi în mod implicit se arată că: ”Având în vedere stadiul actual al tehnologiei, costurile implementării, şi natura, domeniul de aplicare, contextul şi scopurile prelucrării, precum şi riscurile cu grade diferite de probabilitate şi gravitate pentru drepturile şi libertăţile persoanelor fizice pe care le prezintă prelucrarea, operatorul, atât în momentul stabilirii mijloacelor de prelucrare, cât şi în cel al prelucrării în sine, pune în aplicare măsuri tehnice şi organizatorice adecvate, cum ar fi pseudonimizarea, care sunt destinate să pună în aplicare în mod eficient principiile de protecţie a datelor, precum reducerea la minimum a datelor, şi să integreze garanţiile necesare în cadrul prelucrării, pentru a îndeplini cerinţele prezentului regulament şi a proteja drepturile persoanelor vizate.” Totodată, operatorul trebuie să pună în aplicare măsuri tehnice şi organizatorice adecvate pentru a asigura că, în mod implicit, sunt prelucrate numai date cu caracter personal care sunt necesare pentru fiecare scop specific al prelucrării. Respectiva obligaţie se aplică volumului de date colectate, gradului de prelucrare a acestora, perioadei lor de stocare şi accesibilităţii lor.

Mai mult de atât, în Art. 32, Alin.1 – Securitatea prelucrării se precizează: ”(…) operatorul şi procesatorul implementează măsuri tehnice şi organizatorice adecvate în vederea asigurării unui nivel de securitate corespunzător (…), incluzând printre altele, după caz:

  1. pseudonimizarea şi criptarea datelor cu caracter personal;
  2. capacitatea de a asigura confidenţialitatea, integritatea, disponibilitatea şi rezistenţa continue ale sistemelor şi serviciilor de prelucrare;
  3. capacitatea de a restabili disponibilitatea datelor cu caracter personal şi accesul la acestea în timp util în cazul în care are loc un incident de natură fizică sau tehnică;
  4. un proces pentru testarea, evaluarea şi aprecierea periodice ale eficacităţii măsurilor tehnice şi organizatorice pentru a garanta securitatea prelucrării. (…)”

Tehnologia este un mijloc stabilit de protejare a informațiilor vulnerabile în caz de furt sau de  pierdere. GDPR face referire de asemenea la necesitatea existenței unor planuri eficiente de restaurare în caz de dezastru, la proceduri de recuperare a parolei și de gestionare a cheilor.

Unul dintre principiile cheie al GDPR este asigurarea securității corespunzătoare a datelor cu caracter personal. Criptarea este considerată o măsură tehnică adecvată pentru a realiza acest lucru. În cazul în care criptarea este utilizată ca o măsură tehnică, ea trebuie să fie însoțită de posibilitatea restabilirii datelor imediat după un incident, iar înregistrările trebuie să fie păstrate pentru a dovedi permanent că sistemele sunt sigure și recuperabile.

Criptare de text și de clipboardpentru orice client de e-mail, inclusiv web-mail

Dintre toate aceste recomandări, tehnologia de criptare este un mijloc simplu, stabil și solid de asigurare a acestor măsuri tehnice și organizatorice adecvate. Criptarea datelor sensibile din sistemele companiilor care colectează astfel de date poate ajuta la îndeplinirea multor cerințe esențiale din GDPR. Soluția ESET Endpoint Encryption este simplu de instalat și poate cripta în condiții de siguranță diferite tipuri de medii sau fișiere. ESET Endpoint Encryption permite îndeplinirea obligațiilor privind securitatea datelor, prin implementarea facilă a unei politici de criptare, păstrând în același timp o productivitate ridicată. Cu un consum redus de resurse și cicluri de desfășurare scurte, soluția se distinge prin flexibilitate și ușurință în utilizare.

Soluția Endpoint Encryption asigură:

  • Criptare simplă și puternică (full disk, partiție, folder, fișier, email) pentru organizațiile de toate dimensiunile, criptând în siguranță fișierele de pe hard disk-uri, dispozitivele portabile și documentele trimise prin e-mail
  • Certificare: criptare FIPS 140-2 cu validare 256 bit AES;
  • Server de management hibrid bazat pe cloud pentru un control complet de la distanță a cheilor de criptare endpoint și a politicii de securitate;
  • Suport extins pentru Windows 10, 8, 7, Vista, XP SP 3; Microsoft Windows Server 2003-2012; Apple iOS. La nivel de client este necesară o interacțiune minimă cu utilizatorul, securizarea datelor companiei fiind posibilă prin instalarea unui singur pachet MSI. La nivel de server se asigură administrarea avansată, în grupuri, a utilizatorilor și a stațiilor de lucru și se extinde protecția companiei dincolo de rețeaua proprie.

Una dintre noutățile noului Regulament UE 679/2016 este introducerea obligativității notificărilor către Autoritatea de Supraveghere a oricărei  încălcări a securității datelor cu caracter personal, nu mai târziu de 72 de ore după ce organizația în cauză devine conștientă de breșa respectivă. În plus, atunci când încălcarea securității datelor poate duce la un risc ridicat în privința drepturilor și libertăților persoanelor fizice, operatorul de date personale este obligat să comunice apariția breșei către persoana vizată, fără întârzieri nejustificate.

Dar e bine să ținem cont de faptul  că nu este necesară notificarea breșelor dacă operatorul a pus în aplicare măsuri tehnice de protecție și de organizare adecvate, iar aceste măsuri au fost aplicate în prealabil datelor afectate în urma breșei, în special măsuri prin care datele personale scurse să nu poată fi accesate de persoane neautorizate, cum ar fi criptarea.

Criptarea este considerată fără dubiu o garanție suficientă pentru a exclude aceste riscuri și consecințele implicite pentru reputația corporativă. Soluția ESET Enpoint Encryption este disponibilă pentru descărcare în versiune de evaluare (trial) pe http://www.eset.ro, alături de multe informații utile care analizează în detaliu cerințele GDPR și modul în care acestea sunt acoperite de soluția de criptare ESET.

Securizarea autentificării

One Time Password – Two Factor Authentification.

Una dintre marile probleme ale politicilor interne de Securitate IT este respectarea unor reguli foarte stricte de stabilire și utilizare a parolelor. Multe dintre vulnerabilitățile de securitate care apar într-o organizație, de natură internă sau externă, se datorează folosirii unor parole slabe, păstrarea aceleiași parole pe o perioadă foarte mare de timp sau utilizarea aceleiași parole pentru mai multe conturi de utilizator. ESET oferă o soluție dedicată pentru securizarea autentificării prin validarea identității utilizatorilor cu One Time Password – Two Factor Authentification.

Soluția rezolvă problema:

  • Parolelor ușor de prezis sau sustras
  • Parolelor statice care pot fi interceptate
  • Parolelor simple care nu conțin combinații aleatoare
  • Reutilizării parolelor conturilor din companie pentru conturi private
  • Parolelor care conțin informații legate de utilizator (data de naștere, nume)
  • Variațiilor simple prin care sunt derivate noi parole, ex: “mihai1”, “mihai2”, etc.

Prevenirea pierderilor de date

Safetica DLP

Soluția ESET care contribuie la asigurarea conformității GDPR prin prevenirea pierderilor de date se numește Safetica –DLP. Soluția urmărește traseul documentelor sensibile: cine le deschide și cum sunt gestionate, oferind și un ghid de utilizare al documentelor bazat pe reguli clare pentru persoanele care pot opera cu date sensibile. Iată câteva dintre avantajele oferite:

  • Găsește fișiere greșite – Împiedică pătrunderea unor fișiere importante în a intra pe mâini greșite,  în interiorul sau în afara unei organizații, și avertizează managementul față de potențialele pericole.
  • Detectează atacurile – Safetica identifică atacurile de tip social engineering și încercările de șantaj în etapele inițiale, împiedicându-le să dăuneze companiei dvs.
  • Criptează datele pentru a preveni utilizarea greșită – Datele importante sunt protejate chiar dacă laptopurile sau unitățile de memorie externă sunt pierdute sau furate. Întregul disc sau fișierele selectate rămân criptate și greu de citit.
  • Gestionează resursele – Safetica controlează utilizarea imprimantei, aplicațiile și limitează activitățile online excesive. Ea identifică schimbările în productivitate pentru a descoperi tendințele potențial periculoase în timp util.

Totodată, Safetica – DLP asigură:

Soluție DLP completă – prin capacitatea de prevenire a pierderilor de date, Safetica acoperă o gamă largă de evenimente și domenii, ajutând organizația să prevină incidentele nedorite.

Raportarea și blocarea activităților – Raportează toate operațiile de fișiere, tendințele pe termen lung, fluctuațiile pe termen scurt în activitate, toate site-urile Web, e-mailurile și webmail-urile, mesageria instantanee, imprimantele, activitatea pe ecran și keylogging-ul.

Litigii și zone de prevenire a pierderilor de date – Extinde la toate unitățile de hard disk, transferul de fișiere în rețea, e-mailuri, SSL / HTTPS, imprimante, Bluetooth, cititoare și înregistratoare CD / DVD / BluRay, controlul accesului la fișierele aplicației și detectarea și restricționarea discurilor în Cloud. Versiuni Safedica DLP sunt disponibile pentru Safetica Endpoint Client, Safetica Management Services & SQL database, Safetica Management Console și WebSafetica

Concluzionând, soluția Safetica oferă organizațiilor o experiență DLP completă care acoperă o gamă largă de funcții de securitate pentru amenințările care provin dintr-o sursă comună – factorul uman. Safetica previne scurgerile de date accidentale, demascând acțiunile rău intenționate, problemele de productivitate, pericolele BYOD și shadow IT. Mai mult, filosofia de securitate este bazată pe trei atuuri majore: caracterul complet, flexibilitate și ușurința de utilizare.


Transparența este unul dintre principiile fundamentale în protecția datelor personale. Fiecare dintre noi are dreptul să înțeleagă cum sunt prelucrate datele noastre personale, cum sunt folosite sau partajate. În acest fel, putem să luăm decizii mult mai informate despre ce putem face cu datele noastre. Prin publicarea politicilor publice pe un website, o companie poate face dovada clară a transparenței în prelucrarea datelor personale, asumându-și și dovedind responsabilitatea și obținând o etichetă de încredere pentru tot ecosistemul de business de care aparține.  


Politica de confidențialitate – În secţiunea 1: Transparenţă şi modalităţi, din GDPR,  Art. 12: Transparenţa informaţiilor, a comunicărilor şi a modalităţilor de exercitare a drepturilor persoanei vizate indică foare clar că ”Operatorul ia măsuri adecvate pentru a furniza persoanei vizate orice informaţii menţionate la articolele 13 şi 14 şi orice comunicări în temeiul articolelor 15-22 şi 34 referitoare la prelucrare, într-o formă concisă, transparentă, inteligibilă şi uşor accesibilă,utilizând un limbaj clar şi simplu, în special pentru orice informaţii adresate în mod specific unui copil.”

Orice organizație care păstrează un site Web ar trebui să publice o declarație de confidențialitate / o notificare pe site-ul web. Un link către această declarație / notă de confidențialitate trebuie să fie vizibil în mod clar pe fiecare pagină a acestui site, sub un termen folosit în mod obișnuit (cum ar fi “Confidențialitate”, “Politica de confidențialitate” sau “Notificare privind protecția datelor”).

În Preambulul 60 sunt descrise tipurile de informații care trebuie communicate persoanei vizate, și care sunt reluate apoi pe larg în Art.13 și Art.14. ”Conform principiilor prelucrării echitabile şi transparente, persoana vizată este informată cu privire la existenţa unei operaţiuni de prelucrare şi la scopurile acesteia. Operatorul ar trebui să furnizeze persoanei vizate orice informaţii suplimentare necesare pentru a asigura o prelucrare echitabilă şi transparentă, ţinând seama de circumstanţele specifice şi de contextual în care sunt prelucrate datele cu caracter personal. În plus, persoana vizată ar trebui informată cu privire la crearea de profiluri, precum şi la consecinţele acesteia. Atunci când datele cu caracter personal sunt colectate de la persoana vizată, aceasta ar trebui informată, de asemenea, dacă are obligaţia de a furniza datele cu caracter personal şi care sunt consecinţele în cazul unui refuz.”

Articolele 13 și 14 din GDPR ne explică toate informațiile pe care trebuie să le dăm persoanelor individuale în momentul în care le colectăm informațiile personale sau la scurtă vreme după ce am intrat în posesia acestora într-o manieră indirectă. Pentru a face lumină în aceste lucruri, Grupul de Lucru Articolul 29 (WP29) a publicat în noiembrie 2017 un ghid dedicat politicilor de asigurare a transparenței pe care l-a revizuit în aprilie 2018.

Termenii & Condițiile  O altă latură a transparenței, de data asta nu doar pentru datele personale, este prezența paginii care descrie Termenii și Condițiile de utilizare a site-ului pentru vizitatori. Termenii și Condițiile reprezintă acordul prin care utilizatorii site-ului sunt informați despre regulile, termenii și regulamentele pe care trebuie să le urmeze pentru a utiliza și accesa un website. Deși nu este impusă de legi în present, prin pagina de Termeni și Condiții pot fi menținute drepturile de a exclude anumiți utilizatori care ar putea să creeze probleme abusive pe site sau să nu respecte regulile stabilite.

Există cinci motive pentru care este necesară o pagină cu Termeni și Condiții:

  • Prevenirea abuzurilor – în cazul problemelor legate de spamuri, comportamente abusive, activități necontolate care pot atrage reacții de defăimare. Fără Termeni și Condiții, nu există autoritatea de a suspenda sau de a interzice utilizatorii care afișează tendințe problematice.
  • Protejarea conținutului – orice proprietar de site deține logo-ul, conținutul și designul site-ului. Termenii și Condițiile informează utilizatorii despre acest fapt și împiedică deturnarea de proprietate intelectuală.
  • Dreptul de anulare a conturilor – în timp ce rezilierea poate fi implicită în alte clauze, un drept distinct evidențiat în Termeni și condiți de a anula conturile este mai bun.
  • Limitarea răspunderii – Termenii și condițiile limitează, de asemenea, cauzele acțiunilor pe care utilizatorii pot încerca să le utilizeze împotriva site-ului. Aceste limite privind răspunderea pot să abordeze erori în ceea ce privește conținutul sau oprirea sistemului. Practic, termenii explică faptul că utilizatorii își asumă aceste riscuri atunci când se înscriu pe site și nu puteți fi trași la răspundere pentru eventualele pierderi pe care le suportă în aceste evenimente.
  • Aviz de lege aplicabil – Dacă compania este situată în Romania, este îndoielnic că doriți să participați la o procedură de arbitraj în California sau Singapore. Aici intră secțiunea privind legea aplicabilă: se declară competența termenilor și se indică unde are loc orice soluționare a litigiilor.

Politica de Cookies – În prezent nu există în Uniunea Europeană o legislație dedicată care să vizeze în exclusivitate politica de cookies. Există un set de legi, recomandări și considerații care vizează modul în care pot fi utilizate cookies. Ele se aplică tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, iar site-urile Web din afara UE trebuie să se alinieze la aceasta dacă se adresează persoanelor din statele membre. În lipsa unei legislații explicite, condițiile de utilizare pentru cookies sunt reglementate de Directiva nr. 58/ 2002, actualizată în 2009 cunoscută ca ”ePrivacy”, care este transpusă în țara noastră prin Legea 506 din 2004, actualizată prin Legea 235 din 2015, privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.

Până la apariția GDPR  conformitatea cu această lege însemna o declarație plasată în partea de jos sau în partea de sus a site-ului, care permite utilizatorului să știe ce fel de module cookie sunt utilizate. Cei mai mulți dintre noi suntem familiarizați cu faimoasa expresie: “Prin utilizarea acestui site web, acceptați politica noastră de cookie-uri” sau ceva similar. Această informare este utilă dar în ce măsură ne oferă o alternativă? GDPR își propune să schimbe acest lucru, oferind utilizatorilor o posibilitate de alegere reală și informată.

Ce spune ePrivacy despre Cookies – Art. 5 (3) din ePrivacy impune consimțământul în prealabil în cunoștință de cauză privind stocarea sau accesul la informațiile stocate pe echipamentul terminal al utilizatorului. Cu alte cuvinte, utilizatorii trebuie întrebați dacă sunt de acord cu cele mai multe cookie-uri și tehnologii similare (de exemplu, beaconuri web, cookie-uri Flash etc.), iar acordul acestora trebuie obținut înainte ca site-ul să înceapă să le utilizeze.

Utilizatorii trebuie Informați despre utilizarea cookie-urilor în limbaj simplu, lipsit de jargon, într-o pagină dedicată “Politica de cookies”, la care se ajunge de la un popup sau de la bara de instrumente a șabloanelor standard. Această pagină ar trebui să explice:

  • de ce se utilizează cookie-urile (pentru a reaminti acțiunile utilizatorilor, a identifica utilizatorii, a colecta informații despre trafic etc.)
  • dacă cookie-urile sunt esențiale pentru funcționarea site-ului web sau pentru o anumită funcționalitate sau dacă vizează îmbunătățirea performanței site-ului web
  • tipurile de cookie-uri utilizate (de exemplu, sesiune sau permanent, prima sau terță parte) care controlează / accesează informațiile referitoare la modulele cookie (site sau terță parte)
  • că aceste cookies nu vor fi utilizat în alte scopuri decât cele indicate
  • modul în care utilizatorii pot retrage consimțământul.

Ce spune GDPR despre Cookies – Principala cauză a neconcordanțelor legate de Politica de Cookies este faptul că Regulamentul 679 consideră idetificatorii IP ca date personale, ceea ce Directiva 58 nu prevedea. Asta face ca proprietarii de site-uri să fie nevoiți să aibă o mare bătaie de cap în plus, legată de asigurarea cerințelor de conformitate pentru achiziția și retenția de IP-uri.

În GDPR, singurul loc unde sunt menționate în mod explicit cookie-urile este Considerentul 30 care prevede: ”Persoanele fizice pot fi asociate cu identificatorii online furnizaţi de dispozitivele, aplicaţiile, instrumentele şi protocoalele lor, cum ar fi adresele IP, identificatorii cookie sau alţi identificatori precum etichetele de identificare prin frecvenţe radio. Aceştia pot lăsa urme care, în special atunci când sunt combinate cu identificatori unici şi alte informaţii primite de servere, pot fi utilizate pentru crearea de profiluri ale persoanelor fizice şi pentru identificarea lor.”

Ideea este relativ simplă: cookie-urile pot fi folosite pentru a identifica în mod unic o persoană, prin urmare ar trebui tratate ca date personale. Acesta va afecta acei identificatori utilizați pentru analiză, publicitate, dar și pentru acelea utilizate pentru servicii funcționale cum ar fi chat-urile și sondajele.

Ce trebuie să se schimbe?  Utilizatorii trebuie să aibă posibilitatea de A ALEGE. Faptul că navighează pe un site Web nu înseamnă că sunt de acord cu toate cookie-urile. Tipul de frază folosit în acest moment este abia suficient de informativ și, desigur, nu oferă o alegere. Oricine ar fi proprietar al site-ului nu va putea să-i constrângă pe utilizatori să accepte cookie-uri în schimbul accesului la informații.

Ca orice alt consimțământ în cadrul GDPR, consimțământul pentru cookie-uri trebuie să fie o acțiune AFIRMATIVĂ CLARĂ. Un exemplu este să faceți clic pe o casetă de înscriere sau să alegeți setările din meniu. Utilizatorii trebuie să fie atenți să nu aibă casete pre-bifate pe formularul de consimțământ!

Să NU UITĂM DE OPT-OUT. GDPR afirmă în mod clar că orice subiect de date ar trebui să poată retrage consimțământul la fel de ușor cum l-a dat. In cazul noii politici de cookie acest lucru impune ca orice utilizator sa poată revoca consimțământul prin același tip de acțiune ca atunci când și-au dat consimțământul. De exemplu, dacă pentru obținerea consimțământului se dă un click pe o casetă, aceeași modalitate trebuie oferită pentru revocarea acordului prin inserarea unui buton de REJECT.

Notele de confidențialitate – Revenind la obligativitatea publicării unei Politici de confidențialitate, orice fereastră, pop-up, formular, chestionar sau caseta de comentarii de pe un site public trebuie să includă o notificare prin care utilizatorul este informat despre modul în care vor fi folosite datele sale personale pe care le furnizează în acel mod, cu trimitere la credențialul de confidențialitate unde se dat toate explicațiile impuse de Art.13 și Art.14.

GDPR stabilește standarde mai ridicate pentru obținerea consimțământului decât legislația anterioară. Persoanele fizice trebuie să înțeleagă în mod clar și fără echivoc ceea ce sunt de acord – astfel încât notificările trebuie să fie pur și simplu articulate și specifice – iar acordul trebuie să fie dat sub forma unei acțiuni clare afirmative din partea persoanei vizate. În termeni practici, aceasta înseamnă a cere un “opt-in” pozitiv și, de asemenea, înseamnă că utilizarea cutiilor pre-bifate nu ar trebui să fie utilizată.

Cele mai frecvente greșeli care apar pe site-uri sunt legate de lipsa acestor notificări, preferându-se banalele formule de autentificare de tipul ”Nu sunt robot” , ”1+2=…” sau Captcha. Puținele siteuri care pun o notiță legată de prelucrarea datelor personale captate pe site mai fac o greșeală solicitând utilizatorului înainte de a apăsa butonul se subsciere sau de trimitere a datelor pesonale acordul pentru politica de confidențialitate. Mai multe exemplificări legate de aceste erori de utilizare vor fi prezentat în capitolul de prezentare a rezultatelor Analizei de Conformitate. 


Analiza de conformitate GDPR a politicilor publice de pe paginile de Internet, a constat în studierea unui număr sufiecient de mare de site-uri, încât să fi îndeplinite condițiile optime de analiză statistică, pe un eșantion cât mai reprezentativ.

Studiul de conformitate s-a bazat pe două tipuri de analiză:

  • O analiză generală preponderent calitativă pe un număr de 450 de site-uri, care a urmărit modul în care pe site-urile care au constituit obiectul cercetării se regăsesc politicile publice ale organiației (deținătorului, : politica de prelucrare a datelor personale (sau Privacy Policy, Politică confidențialitate, etc), pagină dedicată Termenilor și Condițiilor actualizată la GDPR, o pagină dedicată Politicii de Cookies, prezența notificărilor de confidențialitate asociate oricărei formă de colectare a datelor personale ale vizitatorului web, prezența formularelor de adresare a solicitărilor de acces la datele personale, precum și prezența informațiilor de contact ale DPO.
  • O analiză de detaliu, cantitativ- calitativă a prezenței și calității conținutului politicilor publice , cu considerarea informațiilor minime obligatorii care trebuie să apară în aceste declarații de conformitate.

ANALIZĂ CALITATIVĂ – Eșantionul de cercetare este format din cca 450 de site-uri, alese pe diferite criterii precum:

– ACUITATE – este nevoie de un număr suficient de mare de site-uri pentru asigurarea unor prelucrări statistice de bună calitate;

– REPREZENTATIVITATE – site-urile aparțin unor companii publice și private din diferite zone de activitate, astfel încât rezultatele să poată fi considerate acoperitoare pentru toate verticalele;

– LEADERSHIP – pentru fiecare dintre domeniile de activitate avute în vedere au fost selectate companiile care s-au remarcat prin rezultatele obținute. Cele 100 de companii din Top Profitabilitate analizate în Studiul de detaliu sunt incluse și în această analiză contitativă;

– RESPONSABILITATE – s-au urmărit site-uri din toate domeniile care pot implica un nivel crescut de responsabilitate prin numirea unui DPO sau obligativitatea efectuării unei analize de impact – conform listei de activități prezentă în Decizia 174 octombrie 2018, Art. 1, Alin a – g.

Analiza calitativă s-a bazat pe evaluarea conținutului publicat pe site-urile din eșantionul studiat, pe baza unor criterii de analiză, cărora li s-a atribuit ponderi diferite, în funcție de importanța aspectului urmărit.

O descriere a criteriilor utilizate la această analiză se poate citi în Broșura Analiza Conformitate Politici Publice Website – 8 pag. disponibilă în format electronic.

ANALIZĂ DE DETALIU  – Eșantionul de cercetare este format din cca 150 de site-uri, alese pe criteriul apartenenței la Topul primelor 100 de companii din România după Profitabilitate pe anul 2017, realizat și publicat de revista Capital, pe baza rezultatelor declarate la Registrul Comerțului (Capital, EXCLUSIV TOP 100 cele mai profitabile companii din România, Iulie 2018). Încă 50 de site-uri au fost selectate pe criterii de rezultate în business, în funcție de rezultatele prezentatele la Registrul Comerțului.  

Scopul, ușor de ghicit, al Analizei GDPR Ready este acela de a vedea în ce măsură companiile de top din România au găsit resursele necesare pentru asigurarea alinierii a noul Regulament 679/ 2016, iar paginile de web care  conțin politicile publice ale organizației reprezintă cea mai elocventă carte de vizită pentru stadiul de conformitate în care se găsește o companie de top.

Analiza de detaliu s-a bazat pe evaluarea conținutului publicat pe site-urile din eșantionul studiat, pe baza unor criterii de analiză, cărora li s-au atribuit ponderi diferite, în funcție de importanța aspectului urmărit. O parte dintre aceste criterii, referitoare la prezența pe site a diferitelor politici și la forma de prezentare, conținut, accesibilitate și formatul barei de cookies sunt aceleași ca cele folosite în analiza calitativă. Diferențele apar la analiza specifică pentru fiecare dintre politici (Confidențialitate, Termeni & Condiții, Cookies), unde în benchmarckul utilizat s-au avut în vedere toate criteriile obligatorii prin care persoanele vizate sunt înștiințate de modul în care sunt procesate datele lor personale, așa cum se arată clar în Art.13 și 14 din GDPR.

O descriere a criteriilor utilizate la această analiză se poate citi în Broșura Analiza Conformitate Politici Publice Website – 8 pag. disponibilă în format electronic.


Iată o redare succintă a rezultatelor obținute în urma celor două tipuri de analiză


Unul dintre obiectivele vizate de aveastă analiză care a studiat 450 de site-uri a fost evaluarea generală a prezenței politicilor publice pe website. Cele șase tipuri de politici studiate au fost analizate din perspectiva prezenței pe site-urile web, criteriile de apreciere fiind prezența, absența și prezența parțială sau incompletă – de exemplu, notificările specifice unei politici sunt descrise în alte pagini decât cele dedicate. Ce este de subliniat aici?

  • Doar 63% dintre site-uri au o Politică de Confidențialitate
  • 31% nu au o astfel de politică, deci nu se aliniază principiului de transparență privitor la protecția datelor personale
  • Doar 40% dintre siteuri au o pagină de Termeni & Condiții, deși aceasta ar trebui să se regăsească pe orice site public și nu are legătură directă cu GDPR.
  • Doar 60% dintre siteurile studite au o politică de cookies afișată, dintre care 14% incompletă
  • 79% dintre site-uri nu au o notă de confidențialitate deși colectează date personale depe site
  • Doar 8% dintre site-uri oferă posibilitatea descărcării unor formulare pentru solicitările de acces la datele personale.
  • Doar 55% dintre site-uri oferă o adresă de corespondență pentru probleme GDPR, fie că au un DPO dedicat sau nu.    

Analiza pe verticale industriale ne oferă o imagine de ansamblu asupra domeniilor de activitate în care există preocupări legate de actualizarea politicilor publice de pe website. Pentru histograma analizei pe v erticale s-au ales principalele industrii de care aparțin cele 450 de site-uri studiate și o medie a procentajului de conformitate pentru toate site-urile care țin de industria respectivă.

Câteva comentarii ale rezultatelor:

  • Nivelul mediu de conformitate cel mai ridicat poate fi regăsit în industriile de utilități, telco, retail – hypermarket, farmaceutice și cosmetice și industria auto.
  • La polul opus, și asta e destul de trist, se regăsesc domenii care prin natura activității lor sunt obligate să aibă un DPO: administrația publică (primării), educație (școli, colegii, universități), sănătate (spitale, clinici) și guvernare (ministere și organizații tutelate)
  • medie de conformitate surprinzător de mică 36% a reieșit pentru companiile din industria IT, care au avut o populație destul de mare (121 site-uri).


O apreciere generală pentru cele 150 de site-ui studiate în detaliu se referă la prezența politicilor cumulată cu criterii de vizibilitate, accesibilitate și conținut al politicilor. Nivelul de conformitate este apreciat procentual și clasificat ca nivele de conformitate Slab (sub 25%), Mediu (25% – 75%) și Bun (peste 75%)

In timp ce 4% dintre organizațiile analizate nu au un website funcțional , 13% nu au deloc politici, 14% au conformitate slabă, 53% medie și doar 17% au un nivel satisfăcător de conformitate. 


Un alt obiectiv al analizei de detaliu a fost evaluarea pe politici a criteriilor de conformitate prezentate la capitolul de metodologie:

Din perspectiva Confidențialității, doar 21% dintre cele 150 site-uri au un nivel mulțumitor de conformitate, în timp ce 51% au un nivel mediu, 13% insufic ient, iar 15% nu au de loc o Politică de Confidențialitate.

Privitor la paginile dedicate Termenilor și Condițiilor, doar 14% au un nivel de conformitate mulțumitor, 42% unul mediu, 25% o conformitate slabă, iar 19% nu au de loc Termeni și Condiții.

La analiza Politicilor de Cookies, reiese că doar 3% dintre site-uri au un nivel de conformitate acceptabil, 33% unul mediu, 44% unul nemulțumitor, iar 23% dintre site-uri nu au cookies.


În fine, cele 114 site-uri care au cookies, au fost analizate din perspectiva conformității cu regulile GDPR de obținere a consimțământului, modul de afișare și conținutul barelor de cookies, prezența sau nu a unor casete de acceptare predefinite, precum și prezența unei casete de REJECT alături de cea de ACCEPT. Rezultatele sunt sintetizate în Figura 5.



Printre cele mai frecvente greșeli întâlnite pe parcursul acestei Analize de conformitate se numără:

  • Omitere descriere drepturi, obligatorie în orice informare a persoanelor vizate
  • Neactualizare conținut Politică Confidențialitate  – Sunt multe site-uri unde politica respectivă face trimitere la Legea 677/ 2001 sau pe Site este afișat mesajul: ”Compania noastră este Operator de date personale înregistrat în Registrul național cu Nr…….”
  • Lipsă/ Neactualizare Termeni & Condiții
  • Lipsă barei de Cookies deși pe site este prezentă o Politică de cookies
  • Obligativitatea Acceptării utilizării de cookies ca o condiționare a continuării pe site
  • Prezența unui meniu granular de acceptare a diferitelor categorii de cookies cu casete Prebifate
  • Lipsa posibilității de  Opt-aut la acceptarea utilizării de cookies: 92% dintre site-urile care au o politică de cookies.
  • Bara de cookies este plasată în așa fel încât maschează prezența celorlalte politici, de regulă la partea inferioară a site-ului.


Lipsa preocupărilor legate de publicarea sau actualizarea Politicilor Publice de pe Website poate fi o constatare îngrijorătoare și o radiografie transparentă a modului în care organizațiile din România sunt dispuse să învestească în alinierea la GDPR.

Prezența acestor politici pe site reprezintă o carte de vizită, o declarație publică a preocupărilor companiei pentru conformitate și asumarea responsabilității.

Politicile publice de pe website nu reprezintă decât partea care se vede din ceea ce poate fi numit un proiect de asigurare a conformității GDPR. Este greu de crezut că o organizație care nu e preocupată de imaginea sa publică se poate apropia de un nivel de conformitate acceptabil în privința proceselor, procedurilor și politicilor applicate pe plan intern.


Un proiect de cercetare conceput și realizat de GDPR READY. Toate drepturile rezervate.

Cei interesați pot solicita Broșura Analiza Conformitate Politici Pubice Website – 8 pag. disponibilă în format electronic.

Cei interesați de servicii de Audit Politici Website sunt rugați să completeze formularul de Contact: Pachetul de servicii include:

  • Audit politici existente
  • Recomandări conținut & formă Politici
  • Analiza în raport cu alte site-uri din același domeniu de business
  • Analiza concurențială pe verticale industriale
  • Integrarea Politicilor Publice în Cultura GDPR a organizației
  • eBook Analiza Conformitate Politici Pubice Website – 20 pag.



Cei interesați de Broșura Analiza Conformitate Politici Publice Website sunt rugați să completeze rubrica dedicată din formularul de mai jos. Veți primi Broșura prin e-mail

Cei interesați de oferta de Servicii de Audit Conformitate Politici Website sunt rugați să completeze rubrica dedicată din formularul de mai jos. Veți fi contactați prin e-mail

Nota Confidentialitate: Completand acest formular va dati acordul pentru a fi contactati in scopurile menționate. Datele Dvs. personale incluse in acest formular vor fi prelucrate doar in scopul comunicării pentru care au fost solicitate. Citiți Politica de Confidentialitate.


A fost o săptămână bogată în evenimente, întâlniri și multe dialoguri, prilejuite de aniversarea unui an de la ”celebrul 25 mai”. Un lucru de toată lauda, ținând cont de acalmia care încearcă să ne descurajeze, în special de prin ianuarie încoace…Iată dar o foarte bună ocazie pentru o recapitulare, la rece, a celor mai frecvente greșeli discutate la evenimentul GDPR Talks din 21 mai sau observate prin proiecte.

Desigur, vorbele din bătrâni ”a greși, e omenește” și  ”numai cine muncește, greșește” sunt perfect adevărate și în cazul nostru, iar o greșeală sesizată nu trebuie arătată cu degetul, căci nimeni nu are de câștigat. Observăm și arătăm cu luciditate greșelile doar cu bunul scop de a le explica și de a oferi soluții pentru demonstrarea responsabilității. Chiar dacă Autoritatea din România nu a apăsat încă pe claxonul amenzilor, emițând doar avertismente și măsuri corective, trebuie să depășim sindromul drobului de sare și să învățăm din greșeli devenind proactivi. Numai așa putem să respectăm cel de-al șaptelea principiu GDPR (așa cum consideră unii) și să devenim responsabili de responsabilitatea noastră.

Iată deci, fără a respecta o anumită ordine, câteva dintre cele mai importante greșeli din care trebuie să învățăm:

Lipsa unui plan de proiect – decizia de ”a face ceva pentru GDPR” s-a făcut de cele mai multe ori sub presiune, pasând responsabilitatea cuiva de la IT sau de la juridic, care s-au apucat de ce credeau că e mai urgent.. Desigur, orice poate conduce o echipă de acțiune, dar fără un proiect de implementare etapizat e greu să vezi capătul drumului și să eficientizezi demersurile de aliniere.

Nu s-a făcut nimic până la numirea unui DPO – asta a întârziat destul de multe ori lucrurile, pierzându-se timp prețios pentru demararea unor măsuri organizatorice, care putea fi luate și în absența unui DPO, acolo unde numirea acestuia e obligatorie.

Dificultăți legate de angajarea unui DPO – multă vreme, cei care aveau nevoie să angajeze un DPO, s-u confruntat cu probleme legate de lipsa unei fișe a postului oficială sau imposibilitatea înregistrării în aplicația Revisal a codului COR 242231 alocat pentru funcția de Responsabil cu protecția datelor cu caracter personal. Deși mulți m-au asigurat că această problemă a fost rezolvată, nu am găsit încă nici o sursă publică oficială de confirmare a acestui lucru.

Înțelegerea incorectă a noțiunii de date personale – definițiile din Art.4, preambulurile și ghidurile WP29 nu au rezolvat problema identificării corecte a datelor personale. Sunt multe site-uri care la Politica de Cookies declară că acestea nu folosesc datele personale. În mod sigur administratorii acestora nu au aflat că IP-ul este luat în considerare ca și data personal, s-au pur și simplu nu și-au bătut capul să își actualizeze politicile…

Dificultatea stabilirii rolului de Operator sau Procesator (Împuternicit…) – simpla analiză a faptului că o organizație determină scopul și mijloacele nu este suficientă pentru asumarea unui rol de Operator. Se fac încă multe confuzii între poziția de Procesator și cea de Operator Asociat sau Operator Independent (B2B). Se omite ideea, că aceeași organizație poate juca roluri diferite în prelucrarea datelor personale, în funcție de procesul de business care este analizat. Dar, așa cum aprecia și Cătălin Giulescu în discuțiile din cadrul evenimentului GDPR Talks: ”nu trebuie să ne cramponăm de asta. Dacă un împuternicit își asumă rol de operator, lăsați-l să și-l asume. În fond, un operator are mult mai multe obligații…”

Excesul de Consimțământ – se pune mult prea mult accentul pe obținerea acordului, în detrimentul celorlalte 5 temeiuri legale care pot justifica prelucrarea datelor personale. Poți evita nevoia obținerii consimțământului prin introducerea unei prevederi suplimentare într-un contract. Mai mult de atât, nu se ține cont de cerința ca un consimțământ să poată fi întotdeauna probat, dovedit, în ideea că el poate fi retras cu aceeași ușurință cu care a fost obținut.

Lipsa de transparență online – Multe dintre organizațiile care au un site web nu dau dovadă de transparență prin nepublicarea unei Politici de confidențialitate sau Notificări de prelucrare a datelor personale. Prezența unei pagini cu politica de Confidențialitate a organizației este o declarație publică de conformitate și o etichetă e încredere pentru modul în car se prelucrează datele cu caracter personal.

Neactualizarea conținutului  – Există îngrijorător de multe dintre site-urile care publică o Politică de Confidențialitate nu și-au actualizat conținutul, făcând referire la Legea 677/ 2001 sau afișând în continuare Numărul de înregistrare ca Operator Național de date personale. Acest lucru poate fi o reflectare a faptului că organizația căreia îi aparține site-ul nu a depus destule eforturi de asigurare a alinierii, omițând să actualizeze singurul conținut vizibil, menit să ateste public conformitatea și asumarea responsabilității pentru datele personale prelucrate.

Carențe ale paginilor de Internet – o mulțime de site-uri publice nu au o pagină de Termeni și Condiții, care să stabilească niște reguli de accesare și navigare online, deși asta nu este o cerință GDPR, ci o regulă de conduită pentru toate organizațiile prezente Internet.

Lipsa barei de cookies – Există multe site-uri care, deși au o pagină dedicată politicii de cookies, nu au o bară de cookies care să solicite acceptarea utilizării acestora înainte de începerea navigării pe site.

Acceptarea inutilă a Politicii de confidențialitate – Sunt multe site-uri care utilizează formulare online de colectare a datelor personale (înscrieri newsletter, pagina de contact, descărcări de documente, etc) și condiționează trimiterea acestor date de bifarea unei casete de acceptare a Politicii de confidențialitate. De ce să solicităm această aprobare? Este Politica mea ca Operator și este publică. Cel mult pot să fac o trimitere de informare a faptului că datele personale colectate prin intermediul formularului sunt procesate doar pentru scopul pentru care au fost colectate, conform Politicii de confidențialitate.

Lipsa de granularitate în solicitarea acordului – există un exces de utilizare a Interesului Legitim, ca bază legală pentru prelucrările de marketing, care în plus implică și terții, fără o abordare granulară a tipurilor de activități care se înscriu în această categorie de activități de procesare.

Abuzul de granularitate – se afișează pagini pop-up granulare, cu posibilitatea stabilirii de opțiuni, dar care apar cu casete de acceptare pre-bifate – o contradicție gravă a regulilor de solicitare/ obținere a consimțământului în spiritual GDPR.

Consimțământ condiționat fără posibilitate de opt-aut – marea majoritate a barelor de cookies oferă doar opțiunea de OK, cu condiționarea navigării în continuare de alegerea acestei opțiuni. Așa cum am subliniat și la prezentarea din cadrul GDPR Talks, nu tot ceea ce vechea lege ePrivacy permite, este acceptabil din punct de vedere GDPR, unde consimțământul de utilizare de cookies nu trebuie să fie condiționat de accesul la conținutul paginii. Desigur că utilizatorul trebuie să știe care sunt consecințele neacceptării de cookies, dar asta trebuie să fie opțiunea lui liber consimțită. Mai mult de atât, GDPR ne învață că un consimțământ obținut printr-un anumit procedeu, trebuie să poată fi retras la fel de simplu. Adică dacă pun pe bara de cookies o casetă de Accept, e absolut recomandabil să ofer și posibilitate de opt-out, prin afișarea unei casete de Reject.

Protecție vs. Securitate – există un grad ridicat de confuzie între securitatea datelor și protecția datelor personale. Protecția datelor implică ansamblul măsurilor ce pot fi luate pentru a le restabili în caz de pierdere sau de corupție. În timp ce securitatea datelor se referă la mecanismul de păstrare a datelor în siguranță, de la accesul și distribuirea neautorizate. Securitatea datelor protejează datele de accesul neautorizat care ar putea duce la corupția sau ștergerea datelor, În cazul în care strategia de securitate a datelor nu reușește, protecția datelor facilitează recuperarea copiilor de date curate.

Incidente vs. Breșe de securitate – În același timp, există confuzia între incidente de Securitate și breșe (sau încălcări ale datelor). Un incident poate fi orice eveniment care încalcă politicile de securitate sau de confidențialitate ale unei organizații și poate fi orice, de la o defectarea unei unități de memorie, la pierderea unui laptop ce conține baze de date personale. O încălcare a datelor, pe de altă parte, este un eveniment care a condus la o pierdere sau un furt de date, gravitatea pierderii fiind cuantificată de volumul și importanța datelor afectate. Prin Art.33 GDPR obligă organizațiile să raporteze o încălcare a datelor în maxim 72 de ore de la conștientizarea breșei, recomandând elaborarea unui plan de breșe și organizarea unei echipe de răspuns la încălcarea datelor. Una dintre îndatoririle acestei echipe este să țină o evidență strictă a incidentelor de Securitate, în ideea de a putea asocia ulterior apariția unei breșe de vulnerabilitatea sistemului care a condus la apariția ei.

Pot fi rezolvate toate aceste probleme? Cu siguranță că da, cu condiția ca toți cei implicați să își înțeleagă și să își asume responsabilitatea. Succesul unui proiect GDPR pe termen lung se bazează pe crearea unei culturi la nivel de organizație, în care oamenii se gândesc în primul rând la modul în care ar dori ca informațiile lor personale să fie procesate. Companiile trebuie să adopte această atitudine atunci când manipulează datele personale ale clienților, ale angajaților și ale altor subiecți. Nu este vorba doar despre amenințarea cu sancțiuni financiare. Este vorba de continuitate în business și de construirea unei atitudini de încredere.


Pe 21 Mai, la hotelul Pullman, GDPR Talks organizat de agenția Concord Communication a fost unul dintre primele evenimente organizate în această săptămână care au avut ca temă  fenomenului GDPR din Romania, după un an de la intrarea in vigoare. Panelurile au fost gândite în așa fel încât sa acopere cât mai bine largul spectru de probleme care ne-au dat bătaie de cap, invitând la discuții oameni care vin din diferite culturi, cu diferite experiențe, din mediul public sau privat, reprezentând companii mai mari sau mai mici, asociații profesionale sau consultanți independenți, dar toți animați aceeași dorință de a împărtăși din propriile experiențe.

Primele două paneluri de discuții au abordat realizările și dificultățile GDPR din perspectiva sectorului public si a celui privat. Al treilea panel a fost o premieră pentru Romania, abordând tematica Digital Ethycs, o temă de care se va vorbi tot mai mult, pe măsura asimilării noilor tehnologii, care vin cu noi riscuri pentru protecția datelor personale și a drepturilor și libertăților fundamentale.

Din stanga: Yugo Neumorni, Nelu Munteanu, Catalin Giulescu, Simona Zanfir

Sectorul Public între penuria de specialiști și relaxarea generată de lipsa amenzilor

Panelul de discuții dedicat evoluției GDPR din perspectiva sectorului public, pe care am avut bucuria să îl moderez, s-a bucurat de o participare numeroasă și reprezentativă: Simona Zanfir – Consilier Birou Juridic ANSPDCP, Cătălin Giulescu – Specialist GDPR, Nelu Munteanu – Director Tehnic CERT.RO, Yugo Neumorni – Președinte CIO Council România, Silvia Axinescu – Senior Managing Associate Reff & Associates / Deloitte Romania, Iurie Cojocaru – Managing Associate CIPP/E NNDKP și Marius Dumitrescu – Președinte Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor România.

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a fost reprezentată de Doamna Simona Zanfir, consilier Birou Juridic și Comunicare, care a făcut o trecere în revistă a activității ANSPDCP în ultimul an:

  • Legea nr. 129/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea şi funcționarea ANSPDCP, precum şi pentru abrogarea Legii nr. 677/2001
  • Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679.
  • Decizia nr. 99/2018 privind încetarea aplicabilității unor acte normative cu caracter administrativ emise în aplicarea Legii nr. 677/2001.
  • Decizia nr. 128/2018 privind aprobarea formularului tipizat al notificării de încălcare a securității datelor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679
  • Decizia nr. 133/2018 privind aprobarea Procedurii de primire și soluționare a plângerilor
  • Decizia nr. 161/2018 privind aprobarea Procedurii de efectuare a investigațiilor
  • Decizia nr. 174/2018 privind lista operațiunilor pentru care este obligatorie realizarea evaluării impactului asupra protecției datelor cu caracter personal.

Așteptate cu mult interes de către participanți au fost datele statistice legate de activitatea Autorității:

  • 391 încălcări de securitate a datelor notificate până la 17 mai 2019, investigate în totalitate.
  • 69 investigații efectuate ca urmare a sesizărilor primite
  • 456 investigații efectuate la plângerile persoanelor vizate de către Autoritate până la 01 mai 2019
  • 9335 DPO înregistrați la Autoritate până la data de 1 mai 2019

O prezență deosebită în primul panel a fost Cătălin Giulescu, pe care l-am invitat nu pentru funcția și poziția sa actuală, ci pentru experiența de peste 15 ani acumulată în domeniul protecției datelor personale. Cătălin este printre primii specialiști în protecția datelor din România, este DPO certificat de EIPA și a fost coordonatorul echipei tehnice care a gestionat negocierile la nivel european pentru elaborarea și adoptarea GDPR. Principalul sfat al lui Cătălin Giulescu pentru toți participanții a fost să nu ne lăsăm copleșiți de complexitatea unei situații și să încercăm să abordăm dificultățile cu calm: ”Un process de obținere a conformității GDPR este un fenomen extrem de complex și de fluid și fiecare etapă sau problemă trebuie abordată cu mult calm”. Cătălin a răspuns la un mare număr de întrebări venite din sală și chiar din partea celorlalți paneliști, dezamorsând una dintre cele mai critice probleme, aceea a aplicării unui sistem diferit de penalizare pentru organizațiile din sectorul public și privat. Exista falsa impresie că această situație se regăsește numai în România,   În realitate, acest sistem a fost gândit chiar la nivelul Uniunii Europene, ca o consecință a capacității restrânse de adaptare la risc ce se manifestă în sectorul public.

Începând din data de 2 mai 2019 a devenit disponibil numărul unic 1911 pe care Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică îl pune la dispoziție pentru raportarea incidentelor de Securitate. Nelu Munteanu, director tehnic la CERT.RO ne-a oferit câteva detalii despre înființarea acestui call-center care poate oferi o asistență primară și consiliere persoanelor fizice, juridice și instituțiilor publice care raportează incidente de Securitate cibernetică. Din perspectiva GDPR, care vine cu obligativitatea ca fiecare organizație să aibă un plan de raportare a breșelor și o echipă de intervenție în caz de breșă, existența acestui serviciu de urgență specializat oferă operatorilor de date personale posibilitatea efectuării unei analize mult mai exacte cu privire la natura incidentului și amploarea lui, ajutând la luarea deciziei de notificare a breșei către Autoritate, atunci când este cazul, în termenul de 72 de ore hotărât. Nelu Munteanu a prezentat și alte activități și proiecte de conștientizare în care este implicate CERT.RO, precum supervizarea aplicării NIS în România, dar și buna colaborare cu Autoritatea și alte instituții publice și private pentru creșterea gradului de Securitate în spațiul cibernetic.

Printre cei mai profund implicați în problemele ridicate de GDPR sunt directorii informatici, care se află în prima linie în continua bătălie cu atacurile cibernetice dar și cu asigurarea măsurilor interne de reducere a vulnerabilităților datorate erorilor umane. Yugo Neumorni, Președinte CIO Council România s-a referit la preocupările concrete ale asociației profesionale a directorilor informatici, care în ultimii doi an a derulat o serie de proiecte speciale destinate asigurării condițiilor optime de securizare și eficientizare a sistemelor informatice. Există, din păcate, destule organizații în care aplicarea GDPR este percepută în mod eronat ca fiind o responsabilitate exclusivă a CIO când aceasta aparține, în realitate, Board-ului. Din perspectiva CIO, fenomenul GDPR aduce o mare provocare profesională și mult stres, dar și un sprijin și o argumentație în plus la constituirea bugetelor IT” a apreciat Yugo Neumorni. Una dintre marile probleme ridicate de GDPR este asigurarea efectivă a dreptului la ștergere a datelor personale ale unei persoane vizate. Se știe foarte bine că este destul de dificil din punct de vedere tehnic și costisitor, în același timp, să se asigure ștergerea unor seturi de date în cazul unor sisteme informatice, în marea lor majoritate heterogene, unde sistemele de backup sunt implementate pe diferite nivele și, evident, în diferite locații. Specialiștii așteaptă elaborarea unor seturi de recomandări care să faciliteze efectuarea operațiunilor necesare în cazul în care e nevoie să se răspundă la solicitări de acest fel.    

Radu Crahmaliuc, Marius Dumitrescu, Silvia Axinescu, Iurie Cojocaru

De la aspectele tehnice s-a trecut în mod natural la cele legale, ce pot fi însoți uneori cauze tehnice, precum procedurile asociate administrării multivalente a incidentelor de Securitate și rolul analizelor de impact în asigurarea conformității. Silvia Axinescu, Senior Managing Associate la Reff & Associates / Deloitte Romania a prezentat o interesantă abordare a utilității analizei de impact în cazul adoptării de noi tehnologii sau procese ce ar putea induce riscuri majore pentru securitatea datelor personale. O importanță apare o au și analizele de tip LIA (Legitim Interest Analyse) care sunt absolut obligatorii în cazurile în care legitimul interes este principalul temei legal la prelucrarea de date personale și unde trebuie menținută în permanență balanța între ceea ce pentru operator este un interes legitim, iar pentru persoana vizată un drept de asigurare a drepturilor și libertăților fundamentale. Iurie Cojocaru, Managing Associate la casa de avocatură NNDKP  a făcut o scurtă trecere în revistă a măsurilor organizatorice ce trebuie adoptate pentru reducerea riscurilor de apariție a unor incidente de Securitate, printre care și cele asociate instruirii corecte a angajaților și implementării politicilor și normelor interne. Sunt situații în care riscul apariției unor incidente de Securitate este datorat în proporție de peste 60-70% unor vulnerabilități interne, asupra cărora se poate acționa.

O prezență activă la organizarea și desfășurarea evenimentului a avut-o asociația profesională a DPO, reprezentată la discuțiile primului panel de Marius Dumitrescu, Președinte Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor România, iar în sală de o numeroasă delegație de membrii ai asociației. Obiectivul ASCPD este de a oferi soluții concrete la problemele cu care se confruntă specialiștii în confidențialitate și protecția datelor, de a crește gradul de conștientizare a legislației și de a oferi membrilor săi un forum în care aceste subiecte să poată fi dezbătute, precum și un loc de pregătire profesională continuă. ASCPD militează pentru îmbunătățirea gradului de conștientizare cu privire la tehnologiile și legile care pun în pericol viață privată, pentru a se asigura că publicul este informat și implicat. Una dintre problemele ridicate de Marius Dumitrescu în cadrul discuțiilor din panel a fost cea legată de persoanele care sunt puse în postura de a activa ca DPO prin numirea conducerii și care nu posedă cunoștințele obligatorii necesare pentru exercitarea acestei funcții sau se află într-un posibil conflict de interese.

Sînziana Oghina, Bogdan Manolea, Ciprian Timofte

În Privat totul se vede altfel și orice risc poate deveni fatal pentru business

Așa cum anunțam în programul conferinței, al doilea panel a avut ca obiectiv realizarea unei perspective asupra GDPR din unghiul de vedere al mediului privat. Fiecare dintre invitații prezenți la discuții acumulează o bogată experiență în proiecte de implementare sau educație legate de GDPR, ceea ce a permis asigurarea unui climat de discuții deschis, colocvial, unde chiar diferențele de opinii au fost prezentate într-o manieră constructivă: Sînziana Oghină – Avocat Medlife, Ciprian Timofte – Managing Associate Țuca Zbârcea & Asociații, Bogdan Manolea – Trusted.ro, Daniel Suciu – Consultant GDPR, DPO Extern, iar ca moderator Tudor Galoș – ECPC-B DPO, Senior Consultant GDPR

Sînziana Oghină, Avocat Medlife a prezentat câteva dintre experiențele în domeniul privat, unde companiile mari au fost nevoite să ia mult mai în serios provocările GDPR. Cu toate eforturile pentru conformare depuse, elaborarea unor proceduri și a unor politici cu resurse interne sau externe și comunicarea acestora către angajați nu asigură conformitatea organizației. ”O soluție pentru o eficientă implementare și funcționare a Regulamentului este o mai buna informare, poate chiar organizarea unor workshopuri din partea Autorității, deoarece Regulamentul lasă multe locuri de interpretare”, a spus Sînziana Oghină.

Ciprian Timofte, Managing Associate, Țuca Zbârcea & Asociații a pus accentual pe necesitatea elaborării unor strategii la nivel de organizație, care să urmărească asimilarea regulilor și procedurilor la nivel intern. Din discuții a reieșit dificultatea acestui demers, oamenii fiind în general reticenți la schimbare. Constatare susținută cu exemple din situații reale și de ceilalți paneliști. O altă zonă de activitate importantă care a fost destul de puternic influențată de GDPR este marketingul. Noile condiții de obținere a consimțământului corelate cu obligativitatea respectării principiilor  promovate de GDPR determină departamentele și organizațiile de marketing să adopte o nouă disciplină, în care pe primul loc se găsește persoana vizată.

Bogdan Manolea – co-fondator Trusted.ro și Director Executiv al asociației pentru Tehnologie și Internet, a venit cu perspectiva provocărilor din zona de comerț electronic, unde există un cumul de norme, directive și regulamente ce guvernează funcționarea magazinelor online. Deși aici lucrurile par mai simple decât în alte zone de business, fiind vorba de Internet, totul ține de transparență, dar tocmai necesitatea respectării acestui principiu ridică o serie de mari probleme pentru cei care nu sunt pregătiți pentru asta, crezând că orice se poate posta pe Web. Marca de Încredere TRUSTED.ro este un program special de atestare dedicat magazinelor online și site-urilor profesionale. Cum  Internetul este un mediu transnaţional, iar reglementările legale pentru protecţia consumatorului nu pot fi singurul element care aduc dezvoltarea afacerilor online, sprin programele initiate și dezvoltate de Trust.ro se încearcă implicarea activă a mediului de afaceri în creşterea încrederii în domeniul în care activează. Chiar prin directiva privind comerţul electronic s-a încercat stipularea acestui lucru prin promovarea codurilor de conduită şi a metodelor extra-judiciare de rezolvare a disputelor ca opțiuni ce pot creşte comerţul electronic.

Daniel Suciu, Tudor Galos

Daniel Suciu – Consultant GDPR, DPO Extern are o bogată experiență în zona de protecție a datelor personale, atât la nivel de corporații, cât și pentru companii mici și mijlocii. Prin tot ceea ce face, Daniel încearcă să faciliteze accesul la informația generală, punând accentul pe aspectele practice din activitățile de zi cu zi, cu o grijă deosebită pentru detalii. Toate intervențiile susținute de Daniel au demonstrat o reală capacitate de transpunere în rolul clientului și de identificare cu cerințele acestuia. Una dintre temele de discuție de interes general a fost legată de provocările speciale cu care GDPR vine pentru companiile mici și mijlocii, care teoretic nu dispun de resursele necesare pentru investiții în tehnologie, fiind la fel de expuse la riscuri precum companiile mari. ”Soluții și abordări există pentru orice organizație implicată într-un proces de prelucrare a datelor personale. Diferența aici este că dacă sunt conștienți de amploarea acestor provocări pentru continuitatea în business, managerii unor companii mici sunt mult mai deschiși și mai dispuși să se implice direct în eforturile de asigurare a asigurare a conformității”, a spus Daniel Suciu..

Având rol de moderator, dar răspunzând aici și la câteva întrebări, Tudor Galoș a condus cu mult aplomb discuțiile, chiar dacă paneliștii aveau păreri total diferite. Tudor vine cu experiența unor mulți ani lucrați într-o mare corporație, dar și cu abilități acumulate în ultima perioadă, de când și-a deschis propriul cabinet de consultanță pentru business transformation și GDPR.

Catalin Gligan, Andreea Lisievici

Despre Etica Digitală din perspectiva unei noi generații de tehnologii de graniță

În premieră pentru evenimentele GDPR din România, cel de-al treilea panel a avut ca temă majoră modul în care transformările digitale respectă principiile GDPR și drepturile noastre fundamentale, adică articolele Art. 7 (Respectarea vieții private și de familie) și Art. 8 (Protecția datelor cu caracter personal) din Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Revoluția digitală vine cu siguranță cu o grămadă de lucruri benefice, dar și cu foarte multe semne de întrebare legate de modul în care tehnologiile de graniță precum Cloud Computing, BigData, Analytics, IoT , Blockchain sau Inteligența Artificială pot garanta drepturile fundamentale ale utilizatorilor. În același timp, protecția datelor nu se face doar prin adoptarea de politici. Un rol de bază îl au și tehnologiile. Dar, e bineștiut: orice nouă tehnologie vine cu noi provocări, cu noi vulnerabilități de securitate care nu au apucat încă să fie studiate și evaluate. Cât este de importantă analiza de impact în adoptarea de noi soluții și ce se înțelege de fapt prin conceptele By Design si By Default?

În deschiderea discuțiilor legate de etica digitală, Cătălin Gligan – Marketing Coordonator la ESET Romania a prezentat un studiu de piață realizat de IDC pentru compania ESET. Au fost prezentate de asemenea și o serie de considerente care recomandă soluțiile ESET Data Loss Prevention pentru endpoint și pentru rețea ca alternative viabile pentru asigurarea prevederilor stipulate în Art.32 din GDPR, prin care operatorii și procesatorii de date sunt obligați să adopte și să implementeze măsuri tehnice şi organizatorice adecvate pentru garantarea securității datelor personale.

Ca invitați pentru acest panel i-am avut pe Andreea Lisievici, CIPP/E, partener PrivacyONE unul dintre cei mai activi specialiști GDPR în social media și pe Tudor Galoș, iar Cătălin Gligan a avut ocazia să răspundă unor întrebări din public legate de caracteristicile și funcționalitățile soluțiilor ESET. Discuțiile în cadrul panelului au pornit de la necesitatea ca orice nouă tehnologie revoluționară și disruptivă să servească în primul rând omului. Nu va exista niciodată un pericol real și critic de a fi înlocuiți în totalitate de roboți, drone și mașini care învață singure. Andreea a făcut o serie de comentarii extrem de pertinente legate de capcanele abordării greșite a unei politici de cookies și ce trebuie să conțină o informare corectă despre folosirea acestora, dar neuitând să facem același lucru pentru toate tehnicile de urmărire a unor parametrii ce reflectă locația sau preferințele noastre de consumatori. Un alt pericol sesizat de Andreea este cel al dispariției treptate a siteurilor care se bazează pe publicitate online, ca unică  sursă de finanțare. Alte teme discutate în care s-a implicat activ și Tudor se referă la așa zisa incompatibilitate între tehnlogia Blockchain și GDPR și la boomul pe care îl înregistrează tehnlogiile de Inteligență Artificială și refuzul de utilizare a tehnicilor de Recunoaștere Facială.

Conținutul prezentării ESET și rezultatele analizei de conformitate GDPR pentru politicele publicate pe website vor fi prezentate în alte articole dedicate.

Concluzionez acest articol cu un comentariu la întrebarea generală pusă tuturor participanților: Cum vedeți evoluția GDPR la noi în țară în anul care a trecut de la intrarea în vigoare? Cam toată lumea a fost de acord că scăderea bruscă de interes din ultimele 4-5 luni este un fenomen general. Cu toții am constatat că cei care au apucat să facă ceva pentru apropierea de un nivel ideal de conformitate s-au mulțumit cu ce au făcut, iar cei care nu au făcut mai nimic, își văd liniștiți de treabă văzând că nu pândește niciun pericol iminent. De altfel, în prezentarea Autorității s-a confirmat faptul că până acum nu au fost acordate amenzi, ci doar avertismente și măsuri corective.

Ce trebuie făcut ca să mai mișcăm lucrurile? Au fost păreri că apariția amenzilor ar redeștepta spiritele și ar pune lumea pe jar. Putem să ne mulțumim cu asta? Prea seamănă cu povestea cu drobul de sare…  

Photo Credit: Toate imaginile utilizate în acest articol aparțin Concord Communication