O ANALIZĂ GAP A CONFORMITĂȚII ÎN ROMÂNIA DUPĂ 1 AN DE GDPR

La un an de la  intrarea în vigoare a GDPR, agenția Concord Communication și GDPR Ready Initiative vă invită la un eveniment dezbatere ”GDPR Talks ce abordează o temă foarte fierbinte: Cât de pregătiți suntem la un an de la intrarea în vigoare a  noului regulament?”. Vă așteptăm pe 21 mai 2019 la hotelul Pullman să discutăm despre ce s-a făcut bine, ce s-a făcut rău, dar mai ales despre ce se mai poate face.

”Ce ați făcut în ultimul an?” Ar trebui să fie o întrebare obligatorie pentru toți cei implicați în activități legate de asigurarea conformității pentru protecția datelor personale. Dar pentru mulți decidenți, în special din zona organizațiilor publice, întrebarea ”cea grea” ar trebui să fie: ”Ce ați făcut în ultimii trei ani, stimabililor?” Mai trebuie să explic de ce…?

Panelurile de discuții pe care le-am gândit vor încerca să asigure climatul corespunzător pentru o analiză lucidă a realităților asociate cu nivelul de conformitate la care au ajuns operatorii de date personale. Au răspuns la invitația noastră de a participa ca speakeri un mare număr de specialiști, reprezentanți ai autorităților publice, asociațiilor profesionale, avocați, profesioniști, consultanți, specialiști în securitatea informației și furnizori de soluții cybersecurity. Din păcate, această perioadă fiind foarte încărcată cu evenimente, nu toți cei pe care i-am invitat au avut posibilitatea să participe la conferință. Unii dintre aceștia vor putea să-și aducă contribuția prin proiectele editoriale pe care vrem să le derulăm după evenimentul din 21 Mai.

Primul panel va avea ca tematică generală viziunea asupra GDPR din perspectivă publică. Reprezentanți ai autorității de supraveghere, organizații guvernamentale, asociații profesionale și case de avocatură vor avea greaua misiune de a crea o radiografie a modului în care principiile GDPR și drepturile persoanelor vizate sunt respectate în spațiul public. Grea misiune și pentru Moderator…

Al doilea panel, cum era și firesc, va oferi în contra-partidă o perspectivă asupra GDPR din unghiul de vedere al mediului privat. Aici am avut în vedere invitarea unor profesioniști, care indiferent de experiențele anterioare sunt acum capabili să răspundă unor întrebări pragmatice legate de strategiile de abordare a GDPR: greșeli și reușite în adopția GDPR, aspecte practice legate de proiectele de aliniere, recomandări oferite de oameni cu sute de ore de experiență în proiecte, aspecte legale și procedurale de care trebuie să țineți seama, recomandări de la specialiști care activează ca DPO sau erori frecvente legate de conformitatea GDPR a politicilor publice de pe paginile de Internet.

Până acum, se pare că vom acoperi cam tot. Ar mai fi nevoie de ceva? Păi, cam da… Dacă ne gândim care este unul dintre motive care a condus la actualizarea vechii directive europene din 1995 ar cam fi nevoie să facem legătura cu tehnologia. Dar nu oricum… E plină piața de oferte de soluții, care de care mai atotcuprinzătoare și rezolvatoare a tuturor problemelor pe care le ridică GDPR. Am simțit nevoia de ceva mai mult…

Și astfel, în premieră pentru evenimentele din România, cel de-al treilea panel va avea ca temă Etica Digitală, mai exact modul în care transformările digitale respectă principiile GDPR și drepturile noastre fundamentale. Revoluția digitală vine cu siguranță cu o grămadă de lucruri benefice, dar și cu multe semen de întrebare legate de modul în care tehnologiile de graniță precum Cloud Computing, BigData, Analytics, IoT , Blockchain sau Inteligența Artificială pot garanta drepturile fundamentale ale utilizatorilor. În același timp, protecția datelor nu se face doar prin adoptarea de politici. Un rol de bază îl au și tehnologiile. Dar, e bineștiut: orice nouă tehnologie vine cu noi provocări, cu noi vulnerabilități de securitate care nu au apucat încă să fie evaluate. Cât este de importantă analiza de impact în adoptarea de noi soluții și ce se înțelege de fapt prin By Design si By Default?

Aveți un interes special pentru GDPR?
Vreți să știți ce s-a făcut bine anul ăsta și ce nu?
Aveți întrebări la care nu a știut nimeni să vă răspundă?
Veniți la eveniment și veți putea discuta cu cei care știu…

Mai aveți încă dubii dacă trebuie să veniți? Nu uitați că evenimentul va fi exact peste O SĂPTĂMÂNĂ!  Hotelul Pullman. La Piața Presei, lângă World Trade Center.

AICI GĂSIȚI FORULARUL DE ÎNREGISTRARE

 

Advertisements

Errare humanum est. Sed perseverare diabolicum…

Cele mai frecvente erori umane ce pot afecta securitatea datelor personale

Un studiu Osterman Research arată că mai puțin de jumătate (42%) dintre organizațiile participante și-au instruit angajații cu privire la Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), de la intrarea acestora în vigoare. Este bine cunoscut faptul că lipsa de pregătire crește riscul de erori umane care pot duce la încălcări ale datelor. Vom analiza în continuare cele mai frecvente erori ale utilizatorilor și măsurile de prevenire pe care organizațiile ar trebui să le ia pentru a atenua daune potențiale.

  1. Credibilitatea ca expunere la Phishing

Ce se întâmplă: Phishingul și falsa identitate reprezintă 93% din încălcările legate de ingineria socială, iar e-mailul este cea mai vulnerabilă cale de atac (96%). De la scrisorile ce anunță câștiguri la loterie, la schimbarea conturilor bancare pentru plățile pentru furnizori, tentativele de înșelăciune ce urmăresc obținerea unor date confidențiale, parole de acces pentru aplicații de tip bancar, aplicații de comerț electronic, date despre cardurile de credit, tehnicile de manipulare a identității unei persoane sau a unei instituții se remarcă printr-o mare diversitate și, de ce nu, printr-o oarecare doză de ingeniozitate.

Vorbind despre companii, principala cauză pentru vulnerabilitatea angajaților în fața acestui gen de capcane este cât se poate de simplă: lipsa de instruire. În practica de consultanță am întâlnit destule organizații care nu numai că nu au o politică de IT, dar nici angajații nu au beneficiat de o instruire elementară. Alte organizații se ocupă de instruirea IT numai la angajare, neglijând importanța continuității și actualizării informațiilor, pe măsură ce tehnologiile de manipulare evoluează. Pe de altă parte, niște cursuri de pregătire extrem de tehnice pot devin plictisitoare. Cea mai eficientă metodă este cea a scenariilor scurte, în timpul ședințelor de team-building, în care angajații sunt puși în fața unor situații concrete, din lumea reală care arată pericolele reale ale atacurilor de inginerie socială.

Ce se poate face: Pe lângă elaborarea și diseminarea politicilor de Securitate IT, angajații trebuie să fie instruiți tot timpul, la intervale de timp periodice, într-o manieră cât mai interactivă, care să faciliteze asimilarea informațiilor.   Desigur, nici asta nu poate fi o garanție. Potrivit cercetărilor, 4% dintre oameni fac întotdeauna clic pe un atașament suspect. Prin urmare, este necesar să executați periodic teste de simulare a unor atacuri de phishing, pentru a verifica dacă antrenamentul a fost eficient și dacă angajații respectă cele mai bune practici și politici de securitate. Asta în paralel cu implementarea de instrumente de filtrare anti-spam pentru a reduce riscul și mai mult.

  1. Accesul neautorizat la resursele organizației

Ce se întâmplă: 55% dintre adulții care sunt angajați ai unei organizații permit ca membrii familiei sau prietenii să aibă acces la resursele de comunicare sau de calcul la domiciliu. Orice membru ale familiei sau orice prieten poate avea acces involuntar sau intenționat la date sensibile, precum listele de clienți și furnizori, conturile bancare ale organizației sau datele despre conducere și coleg. Ce este mai rău, există pericolul real ca un intrus să descarce programe malware care ar putea permite accesul la datele corporative, aplicațiile cloud și spațiile de stocare.

Ce se poate face: Introducerea ca element obligatoriu în Politica de Securitate a unor instrucțiuni cuprinzătoare privitoare la utilizarea resurselor de calcul și de comunicare ale companiei. Principala responsabilitate revine liderilor de departamente sau echipe, care trebuie să asigure punerea efectivă în aplicare a disciplinei de Securitate, vitală atât pentru siguranța datelor personale, dar mai ales a celor de business. O altă măsură recomandată este implementarea unor controale de securitate corespunzătoare pe dispozitive și sisteme, asigurarea faptului că toate dispozitivele sunt protejate prin parolă și autentificare multi-pas pentru toate dispozitivele și aplicațiile organizației. Există corporații care gestionează utilizarea propriilor dispozitive de către angajați prin Politica BYOD (Buy your own device), stabilind regulile de folosire a telefoanelor, tabletelor sau laptopurilor personale la locul de muncă, în deplasare sau acasă.

  1. Spune-mi cum îl cheamă pe cățelul tău ca să știu ce parolă ai

Ce se întâmplă: 66% dintre cei care nu utilizează un instrument de gestionare a parolei recunosc faptul că preferă să se întoarcă la parolele vechi. Aceasta poate fi o practică foarte riscantă, pentru că odată ce un cont este compromis, un atacator are acces la o varietate mai largă de active. Dincolo de reutilizarea parolei, alte riscuri includ utilizarea parolelor evidente (de ex. 12345678, abc, 1111 sau admin), lipsa unor politici de actualizare regulată și partajarea parolelor cu colegii de birou sau cu rudele.

Ce se poate face: În primul rând o instruire elementară a angajaților în legătură cu alegerea parolelor. Sunt firme care au astfel de prevederi în normele sau codurile interne de conduită. O politică de stabilire și actualizare a parolelor este obligatorie pentru orice organizație prelucrează date personale, fiind inclusă în politica generală IT. Orice instruire trebuie să înceapă cu un sfat elementar: ”Nu lipiți parolele de acces pe monitoarele PC-ului”…

4: Conturi privilegiate ca sursă de riscuri

Ce se întâmplă: Prin conturi cu privilegii ridicate se înțeleg acele conturi care beneficiază de o serie de facilități de acces la resursele companiei, precum conturile de top management sau cele de administrator de sistem. Sunt studii care relevă că cele mai folosite parole ale administratorilor de sistem sunt ”admin” sau ”12345678”. În alte cazuri, chiar dacă parola e destul de puternică, controalele de securitate pentru prevenirea utilizării necorespunzătoare sunt adesea inadecvate. Doar 38% dintre organizații actualizează parolele de administrare o dată pe trimestru; restul o fac mai rar. Dacă profesioniștii IT nu reușesc să actualizeze și să securizeze parolele conturilor privilegiate, atacatorii le pot sparge mai ușor și pot avea acces la rețeaua organizației.

Ce se poate face: O măsură preventivă absolut necesară este alocarea statutului de cont privilegiat doar atunci când este nevoie pentru executarea unor operațiuni administrative, În restul timpului, trebuie să funcționeze aceleași restricții de acces pe care le au toate celelalte conturi din organizație. Pare complicat, dar nu e: în loc să acordați drepturi administrative mai multor conturi, alocați privilegiile în mod selectiv, pe baza nevoilor necesare pentru anumite aplicații și sarcini și numai pentru o scurtă perioadă de timp în care acestea sunt necesare. De exemplu, este bine să se stabilească conturi administrative și salariale separate pentru personalul IT; conturile de administrator ar trebui să fie utilizate numai pentru a gestiona anumite părți ale infrastructurii.

  1. Livrarea greșită a unor mesaje critice

Ce se întâmplă: potrivit unui raport Verizon, livrarea necorespunzătoare este una dintre cele mai frecvente erori umane care poate conduce la vulnerabilități și breșe de date. O cifră alarmantă: 62% dintre erorile umane din domeniul asistenței medicale sunt reprezentate de erorile de expediere. Iată și un caz real: 250 de dosare medicale ale unor pacienți cu afecțiuni pulmonare au fost expediate de un spital din Scoția pe adresa unei bănci, în loc de cea a unei clinici de specialitate.

Ce e de făcut: Măsura cea mai elementară este criptarea tuturor documentelor ce conțin date sensibile și care sunt trimise prin e-mail. În plus, se pot folosi casete pop-up prin care îi atenționați pe expeditori să verifice de două ori adresa de expediere atunci când trimit date personale cu caracter special. O măsură mai sigură, dar puțin mai costisitoare este implementarea unei soluții de prevenire a pierderilor de date (DLP) care monitorizează un eveniment care poate duce la scurgerea de informații și care acționează automat, de exemplu, împiedicând utilizatorii să trimită date sensibile în afara rețelei de compania.

Concluzii

Vestea proastă este că erorile umane pot reprezenta cam 40-50% dintre sursele de vulnerabilitate care pot conduce la apariția unor breșe de Securitate. Restul de 50-60% e reprezentat de folosirea inadecvată a resurselor tehnice și de cauzele externe. Pericolul reprezentat de cauzele cu sursă umană este real. E perfect posibil ca o companie care e super protejată tehnologic în domeniul securității cibernetice, să fie vulnerabilă prin greșelile angajaților.

Vestea bună este că, fiind de natură internă, organizația poate adopta și implementa măsurile de control cele mai adecvate pentru reducerea sau chiar eliminarea surselor de vulnerabilitate datorate erorilor umane. Cu alte cuvinte, putem avea controlul asupra a 40-50% dinte cauze. Cum putem face asta? Prin adopția, implementarea și asimilarea politicilor interne la nivel de companie, care ne pot ajuta să reducem riscurile de breșă în mod adecvat. Căci un proiect de asigurare a conformității GDPR se bazează pe triada: OAMENI – PROCESE – TEHNOLOGIE.

Conform unuia dintre cele 7 principii PIA, o companie trebuie să fie Proactivă, nu Reactivă. Adică să țină cont de riscurile potențiale înainte ca acestea să se transforme în breșe. Pentru asta, orice organizație trebuie să-și îmbunătățească capacitățile de detectare a vulnerabilităților, astfel încât să poată răspunde cu promptitudine evenimentelor suspecte sau necorespunzătoare. Cum putem face asta? Prin soluții și metode de monitorizare a comportamentului utilizatorilor care să ne permită să urmărim activitatea tuturor utilizatorilor, inclusiv a celor care beneficiază de privilegii.

Dar cel mai important factor de prevenire a erorilor umane ale angajaților este sensibilizare acestora în legătură cu propria răspundere pentru siguranța datelor personale prelucrate. Cum putem face asta? Proiectând și implementând o adevărată cultură GDPR.

 

 

CÂT SUNTEM DE MULȚUMIȚI DE FUNCȚIA DE DPO?

Știm cu toții că funcția de responsabil cu protecția datelor personale ridică o serie de probleme, atât prin importanța rolului jucat în orice organizație, dar și prin caracterul său de noutate. Cum alegem un DPO, care este fișa postului, care sunt criteriile recomandate pentru selecția candidaților, ce condiții de muncă îi oferim, ce îi punem la dispoziție, cât de mult ne bazăm pe recomandările sale? Iată o serie de întrebări simple, dar esențiale pentru buna activitate, formarea profesională și demonstrarea eficienței activității de data protection officer.

Ce au făcut francezii?

Plecând de la aceste premise și de la faptul că autoritatea de supraveghere din Franța a înregistrat deja peste 18000 de DPO, Délégation Générale à l’Emploi et à la Formation Professionnelle (DGEFP) a demarat împreună cu Agenția pentru Formare Profesională a Adulților (l’Agence pour la Formation Professionnelle des Adultes – AFPA) un studiu care vizează o mai bună înțelegere a problemelor legate de ocuparea forței de muncă și competențele legate de punerea în aplicare a GDPR. Studiul acoperă condițiile reale de exercitare a acestei noi meserii, ținând cont de particularitățile specific formei de activitate: DPO intern, DPO intern mutualizat, DPO extern sau Profesionist responsabil cu protecția datelor. Chestionarele au fost la dispoziția celor interesați până la data de 15 aprilie 2019. Această inițiativă s-a bucurat de susținerea autorității reglementare a datelor din Franța și a CNIL (Comisia Națională pentru Informatică și Libertăți) și asociația franceză corespunzătoare protecției datelor (AFCDP).

Primele rezultate ale acestui studiu puse la dispoziție de CNIL oferă deja câteva răspunsuri foarte interesante:

  • La întrebarea “Credeți că recomandările dvs. sunt ascultate și sunt urmărite în mod regulat de managerul (managerii) dvs.?” 13% din specialiștii DPO interni au răspuns în mod surprinzător “Niciodată sau niciodată”, în comparație cu numai 8% dintre profesioniștii DPO externi care au dat același răspuns.
  • La întrebarea “În contextul misiunii unui DPO, credeți că ați luat în considerare cu succes respectarea GDPR de către managerii dvs.?” 18% dintre responsabilii DPO interni recunosc faptul că încă nu au reușit, în comparație cu doar 6% dintre cei care acționează ca DPO externi.
  • La întrebarea “Sunteți mulțumit de postul dvs. de specialist în protecția datelor?” 37% dintre cei care activează ca DPO interni și 45% dintre respondenții cu rol DPO extern apreciază că sunt “destul de mulțumiți”.

Ca o primă concluzie ce reiese din studiul întreprins de autoritățile franceze este faptul că un DPO extern are mult mai multă șanse să se impună într-o organizație și să poată influența evoluția acesteia către un stadiu ideal de conformitate.

A doua concluzie este, și nu ne miră deloc asta, că cel mai important factor de rezistență în transformarea unei organizații este chiar nivelul de management. Am zis că nu mă miră, pentru că exact aceasta este și una dintre concluziile personale în urma proiectelor de implementare și ale interacțiunilor cu cei pe care i-am instruit. Citiți articolul: ”10 SFATURI PENTRU MANAGERI, NU LĂSȚI PE MÂINE…”

Ce putem face ca să creștem procentajele eficienței activității de DPO într-o organizație?

În primul rând totul depinde de cel care asigură această funcție, fie că este angajat ”cu fișa postului”, supervizer GDPR pentru mai multe organizații, consultant DPO extern sau simplu responsabil cu adopția GDPR într-o companie. Un DPO trebuie să ia foarte în serios misiunea sa și să-și asigure în primul rând sprijinul din partea structurii de conducere. Orice efort de implementare GDPR este în primul rând un proiect, iar orice proiect trebuie să aibă un manager de proiect și un sponsor. Ori dacă tocmai sponsorul nu înțelege importanța alinierii la GDPR și nu susține echipa menită sa asigure acest lucru, atunci nici proiectul nu are șanse prea mari de reușită.

De aceea, crearea unei culturi GDPR într-o organizație trebuie să aibă în vedere, pe lângă asigurarea liantului în triada: legislație-organizare-tehnologie (L-O-T), sensibilizarea structurilor manageriale în susținerea eforturilor întregii organizații. Căci un proiect GDPR este bazat pe OAMENI – PROCESE – TEHNOLOGIE.

Ce vă propunem pentru a realiza o radiografie a nivelului de eficiență DPO în România?

Toți cei care activează ca DPO (intern, extern sau doar cu rolul de responsabil GDPR) sunt rugați să contribuie la realizarea unei EVALUĂRI A GRADULUI DE SATIFACȚIE DPO ÎN ROMÂNIA.

Pentru a participa la această EVALUARE sunteți rugați să completați Formularele de mai jos, menționând:

I. Cele mai importante 5 motive de satisfacție în activitatea GDPR în care sunteți implicați

II. Cele mai importante 5 motive de insatisfacție (la nivel de organizație)

III. Care sunt cele mai importante lucruri (intern și extern) de care aveți nevoie pentru eficientizarea activității dvs? (minim 2 recomandări)

Rezultatele acestei EVALUĂRI vor fi prezentate în cadrul Conferinței GDPR Talks din data de 21 Mai care are ca temă analiza fenomenului GDPR în România la un an de la intrarea în vigoare a GDPR. Toți cei care completează formularul vor primi Rezultatele acestei Evaluări.

Pentru Agenda și înscriere la conferință

APĂSAȚI AICI

Nu uitați să completați Formularul! Răspunsurile dvs. vor fi anonimizate. Adresa de e-mail este necesară doar în scopuri de comunicare.

 

Nota Confidentialitate: Datele Dvs. personale incluse in acest formular vor fi prelucrate doar in scopul pentru care au fost solicitate. Analiza răspunsurilor dvs. pentru Evaluare se face prin anonimizare. Citiți Politica de Confidentialitate.

5 SFATURI PENTRU MANAGERI LA NUMIREA UNUI DPO

Ofițerul responsabil cu protecția datelor personale este un personaj al cărui profil ideal este încă destul de controversat. Deși condițiile numirii unui DPO, sarcinile și competențele acestuia sunt stipulate destul de clar în Articolele 37 – 39 din Regulament, importanța strategică a acestei poziții face ca subiectul să fie în centrul atenției în toate discuțiile și recomandările legate de GDPR.

Dincolo de toate necunoscutele care nu apar în ghiduri și clarificări și speculațiile venite dinspre piață, după un an de la intrarea în vigoare a GDPR putem veni cu niște certitudini. Avem destulă informație ca să putem trage niște concluzii.

În primul rând un DPO joacă un rol fundamental în asigurarea respectului pentru cerințele legislației de protecție a datelor personale. DPO este special angajat de organizația pe care o reprezintă pentru consiliere la aplicarea regulilor, dar are în celași timp și rolul de a coordona obținerea conformității pe plan intern.

1. AVEM NEVOIE SAU NU DE DPO ?

Aici lucrurile s-au mai clarificat, se discută mult despre asta, există recomandări, s-au scris o sumedenie de articole, în fine, există algoritme, GDPR ne spune clar care sunt condițiile obligatorii, dar cu toate astea mulți decidenți nu sunt siguri încă dacă DA sau NU…

Cum facem totuși să fim siguri? E foarte simplu: există 4 situații obligatorii și una facultativă, în care se recomandă numirea unui DPO:

  • dacă prelucrarea este desfășurată de o autoritate publică sau de un organism public (GDPR, Art. 37, 1, a)
  • dacă activitățile principale ale operatorului sau procesatorului constau în prelucrări care prevăd monitorizarea regulată și sistematică pe scară largă (GDPR, Art. 37, 1, b)
  • dacă activitățile principale ale operatorului sau procesatorului constau în prelucrare pe scară largă a unor categorii speciale de date (GDPR, Art. 37, 1, c)
  • orice organizație care prelucrează un număr de identificare național (inclusiv prin colectarea sau dezvăluirea documentelor ce îl conţin) și are ca singur temei legal legitimul interes, trebuie să ofere o serie de garanții, printre care și numirea unui DPO (Legea 190/ 2018, Art.4, 2, b).
  • orice organizație care apreciază că prin natura activității sale execute o prelucrare sistematică a unor volume mari de date sau datele prelucrate au un grad ridicat de senzitivitate poate decide să își numească un DPO (Recomandare WP29, Ghid DPO)

Nu mai insist aici asupra ambiguității unor termini precum ”pe scară largă”, ”volume mari de date”  sau ”monitorizare regulată și sistematică. Am comentat în articolele anterioare. Din experiența practică, cuantificarea acestor termini trebuie făcută ”la bun simț”, în funcție de propriile criterii privitoare la numărul de persoane afectate de prelucrare, volumul de date, tipurile de date, durata, sau extinderea geografică a activităților de prelucrare.

2. CÂND NUMIM UN DPO?

Practicile GDPR vin cu o sumedenie de recomandări, în funcție de sferele de influență ale diferitelor Autorități de supraveghere. Există ghiduri care ne îndeamnă ca numirea DPO să fie făcută încă de la începutul coagulării unui plan de proiect pentru implementare, în timp ce alții ne sfătuiesc să stabilim mai întâi echipa de proiect și să ne apucăm de treaba, în timp ce numirea DPO – dacă este cazul – să fie făcută pe parcurs în funcție de abilitățile manageriale ale celor participanți la proiect.

Personal, înclin pentru a doua alternativă, bazându-mă pe următoarele considerente:

  • numirea unui DPO poate fi un proces anevoios, de durată și nu ne permitem să pierdem timp și să stăm cu mâinile la piept, în așteptarea unui super-erou…
  • cu și fără DPO, esențial este rolul echipei de proiect care trebuie să includă reprezentanți ai tuturor departamentelor implicate în prelucrarea de date personale
  • oricare dintre membrii acestei echipe poate fi numit DPO după demararea proiectului și acumularea de expertiză, cu condiția să nu existe o situație clară de conflict de interese
  • toți membrii acestei echipe trebuie să fie conștienți de importanța participării lor și trebuie să își însușească cunoștințele de bază ale unui DPO, fie prin participarea la un instructaj de 2-3 zile din puzderia de oferte de pe piață, fie prin instruirea ”in situ”, împreună cu ceilalți colegi
  • odată stabilit rolul de DPO, acesta trebuie să preia tot ce s-a făcut până la numirea sa și trebuie să parcurgă la rândul sau un curs de instruire
  • durata și nivelul de dificultate al acestui curs depind de interesele și posibilitățile operatorului, care trebuie să înțeleagă ca la numirea unui DPO nu este obligatorie prezența unei diplome de certificare, ci a unui CV din care să reiasă o experiență practică de sute de ore de proiect…

3. ÎN LIPSA CERTIFICĂRII, CE CRITERII FOLOSIM LA ALEGEREA DPO?

GDPR ne spune că Responsabilul cu protecția datelor trebuie să aibă calitățile tehnice și cunoștințele profesionale adecvate recunoscute de legislația privind protecția datelor. Cum spuneam, în prezent, nu există o cerință expresă de certificare. Cu toate acestea, deținerea unor certificări tehnice sau specializări care să faciliteze asigurarea cerințelor de conformitate cu GDPR pot constitui criterii de eficiență la stabilirea DPO.

Sfatul meu: să nu uităm că o diplomă este cu adevărat utilă doar atunci când specializarea academică sau profesională e însoțită de o expertiză pratică pe măsură în proiecte concrete, controlabile prin referințe.

4. CE CALITĂȚI PROFESIONALE TREBUIE SĂ AIBĂ UN DPO?

Potrivit Art. 37, responsabilul cu protecția datelor este desemnat pe baza calităților profesionale și, în special, a cunoștințelor privind legislația și practicile privind protecția datelor și capacitatea de a îndeplini sarcinile menționate la Art. 39.

Cu alte cuvinte, un specialist în legislație cu experiență practică în protecția datelor și capacitatea de a îndeplini un set de sarcini cu care foarte puțini au fost familiarizați până acum… Câte personaje care pot corespunde acestui profil există în realitate și, mai ales, sunt dispuse să îți asume sarcina de DPO?

Ceea ce nu reiese cu claritate din GDPR și toate ghidurile aferente, dar este un factor determinant în alegerea DPO  este importanța experienței operaționale. Un DPO este în primul rând un manager de proiect, un specialist care are abilitatea de a manevra pârghiile manageriale, de a cunoaște procesele de business ale organizației și de a identifica cât mai corect circuitul fluxului de date și de a analiza integritatea acestora în fiecare dintre nodurile unui astfel de flux…

5. CE ABILITĂȚI PERSONALE TREBUIE SĂ DOVEDEASCĂ UN DPO?

Prin definiție un DPO este o personalitate enciclopedică, polivalentă. Trebuie să cunoască legislație, economie, să aibă business-ul în sânge, să știe să lucreze cu oamenii, să știe regulamente și politici, să nu se lase intimidat și să aibă putere de influență asupra managementului, să știe să discute cu partenerii și mai ales să identifice vulnerabilitățile din sistem care pot atrage riscuri majore pentru prelucrarea datelor personale.

Să analizăm pe scurt care sunt calitățile pe care trebuie să le dovedească un DPO în funcție de sarcinile minime stabilite prin Art. 39:

  • informarea și consilierea organizației și angajaților cu privire la obligațiile de a respecta GDPR și alte legi privind protecția datelor: pentru asta DPO trebuie să știe legislație și să aiba abilități de comunicare și consultanță
  • monitorizarea respectării GDPR și a altor legi privind protecția datelor, inclusiv gestionarea activităților interne de protecție a datelor: cunoștințe legislație și protecția datelor, abilități de control, monitorizare, procedurare, audit, raportare
  • consilierea activităților organizației ce au legătură cu evaluările de impact privind protecția datelor: cunoștințe project management, analiza riscurilor, analiza de impact, abilități manageriale, surse de risc, identificare, analiză și elaborare a planului de risc
  • instruirea periodică a personalului și efectuarea de audituri interne: experiență trainer și auditor, abilități de analiză, sinteză, dicție, aplicare procedure, concluzii și rapoarte
  • primul punct de contact pentru autoritățile de supraveghere și pentru persoanele fizice ale căror date sunt prelucrate (angajați, clienți etc.când este cazul): experiență de comunicare, abilități dialog, reprezentare.

Dar poate cel mai important aspect al acestor atribuții este legat de faptul că, în îndeplinirea sarcinilor de DPO, trebuie să se ţină seama, în mod corespunzător (zice legea), dar cu maximă responsabilitate (zic cele mai bune practici) de riscul asociat operaţiunilor de prelucrare. Și aici trebuie să avem în vedere atât natura și domeniul de aplicare, cât și contextul şi scopurile prelucrării.

Rezumând, un DPO ar trebui să reunească o lungă listă de abilități personale la care trebuie să adăugăm: integritate, etică, inițiativă, organizare, perseverență, discreție, stapânire de sine, control, autoanaliză, interes, motivare, negociere, convingere, comunicare, sinteză, analiză, raportare, colaborare, control stare conflict, și mai ales abilitatea de a construi relații de muncă pe termen lung… Unde îl găsim pe omul ăsta?

Mai puteți citi pe această temă:

https://gdprreadyinitiative.com/2018/11/08/gdpr-explicitat-11-un-personaj-important-data-protection-officer-dpo/

https://gdprreadyinitiative.com/2018/10/30/cum-pot-obtine-certificarea-dpo-in-romania/

https://gdprreadyinitiative.com/2018/11/08/analiza-gdpr-1-cum-pot-deveni-dpo-in-romania/

https://gdprreadyinitiative.com/2018/10/30/avem-un-dpo-cum-il-certificam/

 

 

CE S-A FĂCUT BINE ȘI CE AR MAI FI DE FĂCUT DUPĂ UN AN DE GDPR

La 1 an de la  intrarea în vigoare a GDPR, agenția Concord Communication și GDPR Ready Initiative vă invită la un eveniment dezbatere ”GDPR Talks: Cât de pregătiți suntem la un an de la intrarea în vigoare a  noului regulament?”. Evenimentul va avea loc pe data de 21 mai 2019 la hotelul Pullman din București.

Ne apropiem vertiginos de aniversarea unui an de când discutăm despre GDPR ca despre o realitate concretă, pentru mulți un coșmar, pentru alții o oportunitate… Din câte am putut constata până acum, principalul obstacol în adoptarea proceselor GDPR nu se datorează lipsei tehnologiilor și abilităților oamenilor în domeniul securității informatice. Principalul factor de frânare este lipsa angajamentului managerial de a efectua schimbări. Atitudinea este dictată de rezistența conducerii față de schimbare. Și această atitudine nu este asociată doar cu „efectul tsunami” al GDPR. Este reacția de rezistență la orice tehnologie perturbatoare.

Mai 2018 a fost punctul de plecare pentru noile reguli care se aplica pentru protecția datelor personale. Toate organizațiile – companii, instituțiile de stat, asociații si fundații – care prelucrează date personale au adoptat noi proceduri, au investit in echipamente de securitate, in cursuri, au angajat DPO, toate pentru a fi conforme cu GDPR .

Ce am învățat din practică în această perioadă? Ce nu s-a făcut prea bine? Ce ar mai fi de făcut? Și în special, care sunt noile provocări cu care ne confruntăm? Cum se poate verifica conformitatea?  Sunt doar câteva dintre cele mai importante întrebări la care împreună cu invitații la eveniment vom încerca să găsim cele mai bune răspunsuri.

Panelurile de discuții pe care le-am gândit pentru acest eveniment vor avea ca invitați în calitate de speaker reprezentanți ai autorităților publice, asociațiilor patronale, avocați, consultanți, furnizori de soluții de securitate cibernetica sau alte servicii în domeniul tehnologiei digitale.

Împreună cu acești experții și cu participanții vor încerca să dezbatem problemele de care ne-am lovit în eforturile legate de adoptarea cerințelor de conformitate GDPR. Participanții la eveniment vor putea adresa întrebări pe tot parcursul conferinței, dar le pot transmite organizatorilor și în avans, în momentul înscrierii.

Înregistrați-vă la conferință și veți avea ocazia de a comunica direct si de a construi relații de afaceri cu oamenii care lucrează in acest domeniu. Veți putea discuta aspecte practice si mai ales, ce ar mai fi de făcut pentru conformitatea  cu legislația în domeniu, dar și cu cele mai bune practice de implementare. Veți putea aborda subiecte mai puțin discutate, pe care cursurile și alte conferințe poate nu le-au abordat.

Pe site-ul oficial al evenimentului de la adresa:  https://concordcom.ro/gdpr2019/ veți putea găsi o Agendă actualizată și deja vă puteți înregistra.

Aveți un interes special pentru GDPR? Vreți să știți ce s-a făcut bine anul ăsta și ce nu? Aveți întrebări la care nu a știut nimeni să vă răspundă? Veniți la eveniment și veți putea discuta cu cei care știu…

Nu uitați să vă marcați data în calendar și să vă înregistrați!

AICI GĂSIȚI FORULARUL DE ÎNREGISTRARE

Despre Concord Communication

Specializata in organizarea de evenimente B2B – o importanta componenta in cadrul relațiilor publice, Concord Communication a organizat pentru prima data in România evenimente private pe tema GDPR.  Pe parcursul anului 2017,  a organizat trei astfel de evenimente in cadrul cărora a dezbătut noile prevederi ale Regulamentului General de Protecție a Datelor Personale.

Gasiti in linkul de mai jos  fotografii si alte detalii despre evenimentele anterioare pe tema GDPR (derulati in jos pentru a vedea cele trei evenimente organizate de noi)

https://concordcom.ro/evenimente-trecute/protectia-datelor-personale/

Despre GDPR Ready

GDPR Ready!  este o platformă deschisă de know-how pentru toți cei preocupați de asigurarea conformității cu Regulamentul UE 679/ 2016. Pentru operatorii de date personale alinierea la cerințele GDPR presupune un proces complex, ce începe cu maparea datelor, înțelegerea fluxurilor de informații și scanarea proceselor de business. Prin GDPR Ready! aveți acces la resursele esențiale pentru înțelegerea implicațiilor noului Regulament, evaluarea acțiunilor care se impun la nivel de organizație și punerea lor în practică in cele mai bune condiții.

 

 

 

CONSTRUIREA CULTURII GDPR ȘI REGÂNDIREA STRATEGIEI DE SECURITATE CIBERNETICĂ SUNT PILONII DE BAZĂ AI CONFORMITĂȚII GDPR

Iată un interviu publicat de revista Market Watch în primul număr din acest an. Cu ocazia ”Zilei protecției datelor” aniversată în întreaga Europă pe data de 28 ianuarie, am avut plăcerea să răspund la câteva întrebări legate de realitățile adopției GDPR după 7 luni de la intrarea în vigoare. Cum ne apropiem vertiginos de momentul ”1 an de GDPR”, iar lucrurile nu s-au schimbat prea mult de la sfârșitul lui ianuarie, redau mai jos discuția cu Mona Muscă.

La 7 luni de la data de 25 mai 2018, când legislația europeană în domeniu a devenit mai strictă, care este statusul în privința conformității cu GDPR al companiilor din România?
Privind din perspectivă regională, România nu oferă un statut special, diferit față de alte țări ale UE. Trebuie să ținem cont, bineînțeles, de specificul local legat de statutul economic și peisajul juridic, însă entitățile de afaceri din România se confruntă cu aceleași provocări cheie precum orice altă țară a UE. Ceea ce este important pentru orice verificator în privința datelor cu caracter personal este înțelegerea faptului că problematica GDPR nu ar trebui tratată ca o calamitate. Efectuând eforturi coordonate pentru a se alinia la standardele de conformitate coordonate de principiile GDPR, orice organizație ar trebui să adopte schimbările necesare în procesele de afaceri ca un motor al transformării afacerii. Și din această perspectivă apare drama. Potrivit cercetărilor mele și a unei interacțiuni permanente cu realitățile pieței, principalul obstacol în adoptarea proceselor GDPR nu se datorează lipsei tehnologiilor și abilităților oamenilor în domeniul securității informatice. Principalul factor de frânare este lipsa angajamentului managerial de a efectua schimbări. Atitudinea este dictată de rezistența conducerii față de schimbare. Și această atitudine nu este asociată doar cu „efectul tsunami” al GDPR. Este reacția de rezistență la orice tehnologie perturbatoare/disruptivă.

Confidențialitatea, integritatea și disponibilitatea datelor sunt principalele motoare ale politicilor de securitate a datelor. Credeți că se aplică după experiența din 2018?
Privind la unul dintre cele mai importante obiective ale noului Regulament al UE, conformitatea cu GDPR ar trebui să merite în primul rând din punct de vedere al drepturilor fundamentale de libertate ale oricărui cetățean al UE și sub aspectul consolidării încrederii în viața privată a datelor. Trebuie să învățăm cum să avem respect față de datele noastre, cum să le protejăm, pentru ca aceste date să ne confere libertate de mișcare în cea mai mare siguranță. Aceasta este una dintre paradigmele GDPR. Cealaltă este construirea unei culturi a datelor cu caracter personal. Un proiect de adoptare GDPR nu este o implementare IT simplă sau o actualizare a conținutului contractual pentru a se potrivi noului cadru legal. Un proiect de adoptare a GDPR ar trebui în primul rând să creeze baza pentru implementarea culturii GDPR. La fel ca în industria securității cibernetice (cybersecurity), nu am avut o soluție 100% sigură. Orice zid tehnologic nou a fost făcut să fie spart … În aceeași filozofie este practic imposibil să te consideri 100% conform GDPR. Dar pentru a te apropia mai mult de acest ideal, trebuie să construiești o cultură GDPR. Și pentru asta avem nevoie de timp. Trebuie să creăm o cultură de încredere, de confidențialitate în organizația noastră. Trebuie să educăm angajații cu privire la importanța și impactul protejării clienților, a angajaților și a informațiilor partenerilor, precum și în privința înțelegerii rolului cheie pe care îl joacă oricine, prin menținerea siguranței.

Înțeleg că înainte de orice trebuie să construim încredere …
Cam despre asta e vorba. Iar printre principalii driveri în construirea încredererii într-o cultură GDPR fiabilă sunt:
• Dacă colectați, protejați.
• Respectați măsurile de securitate rezonabile pentru a păstra informațiile personale ale persoanelor fizice în siguranță de la accesul necorespunzător și neautorizat.
• Fiți transparenți și etici în privința modului în care colectați, utilizați și distribuiți informații personale.
• Gândiți-vă la modul în care persoana individuală se poate aștepta ca datele sale să-i fie utilizate și la setările necesare pentru a-i proteja informațiile din start.
• Construiți încrederea făcând ceea ce spuneți că veți face.
• Comunicați clar și concis publicului politica dvs. de confidențialitate, publicați-o pe pagina dvs. web și actualizați Termenii și condițiile și Politicile cookie-urilor în acord cu spiritul GDPR.

Care este locul protecției datelor în cadrul strategiei de securitate cibernetică? Sunt conștienți managerii și angajații companiilor? Este omul factorul critic în această ecuație?
Transformarea esențială pe care o aduce GDPR-ul este legată de faptul că trebuie să reconsiderăm strategia de securitate cibernetică. Centrul datelor nu mai este protecția datelor. Avem nevoie de asigurarea ciclului de viață pentru întregul flux de date cu caracter personal. Trebuie să extindem eforturile noastre de protecție de la datele de business la întregul flux de date personale dintr-o companie, de la colectarea de date, procesarea simplă, stocarea locală, criptarea datelor, schimbul de date și instrumentele de comunicare, transferul datelor internaționale, până la arhivarea datelor și stocarea finală.
Rezumând, avem nevoie de soluții end-to-end. Iată diferența dintre conceptele foarte specifice ale evaluării impactului asupra vieții private (PIA – Privacy Impact Assessment) și conceptul mai amplu al evaluării impactului asupra protecției datelor (DPIA – Data Protection Impact Assessment).

Totul se referă la conformitate/compliance. Dar este acum o lume mai sigură?
„Conformitatea/compliance” este un termen folosit de 85 de ori în conținutul Regulamentului UE. Ce este cu adevărat conformitatea? În diferitele etape, controller-ul de date sau procesorul de date trebuie să demonstreze că desfășoară orice activitate legată de protecția datelor cu caracter personal, respectarea principiilor (articolul 5c.2), numirea unui RPD (articolul 37), alinierea la o analiză a riscurilor sau o DPIA (articolul 35), adoptarea protecției datelor prin proiectare (articolul 25), registrele activității de prelucrare (articolul 30) sau sistemul de gestionare a breșelor datelor (articolul 33, 34). Deci, practic, trebuie să dovedim această conformitate prin orice proces, politică sau procedură adoptată.

Ce schimbări a dus legislația privind protecția datelor la tendința spre cloud?

Aici este ceva chiar amuzant. Cloud computing-ul a fost perceput de la început ca o tehnologie perturbatoare. Acum trebuie să analizăm cât de disruptiv este GDPR pentru serviciile cloud. Vestea bună este că din punct de vedere al protecției datelor Cloud-ul nu este o problemă. Atâta timp cât termenii contractuali respectă principiile, avem o bază juridică pentru servicii, răspunderea este asumată în mod transparent, iar persoanele vizate sunt îndeajuns de informate cu privire la condițiile de procesare și stocare a datelor lor, totul fiind în concordanță.
În funcție de tipurile de servicii oferite, un furnizor de cloud poate fi considerat un procesor de date simplu (găzduire și hosting fără gestiune) sau un furnizor privat, public sau hibrid. Din punct de vedere al protecției datelor și al caracteristicilor de securitate, este binecunoscut faptul că un serviciu de cloud ar putea fi considerat o soluție de siguranță prin transferarea responsabilităților de protecție a datelor către furnizorul de servicii cloud.
Să ne reamintim că Alianța pentru Securitate în Cloud a stabilit acum doi ani un Cod de Conduită referitor la problemele de securitate a serviciilor cloud oferind furnizorilor din cloud o resursă foarte valoroasă pentru a demonstra conformitatea prin adoptarea acestui Cod de Conduită.

In piața românească care sunt cei mai importanți factori de risc legați de adoptarea GDPR?
Aici intrăm într-o zonă „50 grey shadows”. Debutul oricărui proiect de aliniere este organic legat de o decizie managerială. Nimic nu se poate face dacă managementul nu este convins de importanța subiectului. Dar înțelegerea importanței nu este totul. Conducerea trebuie să conducă activitățile, să înființeze o echipă, să delege o persoană responsabilă și, îndeosebi, să planifice resurse. Asta înseamnă să te implici. Orice analiză sau audit de afaceri, care reprezintă primul pas în realizarea unui proiect de asigurare a conformității, se referă la nivelul de implicare managerială. Sunt managerii direct implicați, participă la discuții sau deleagă o persoană de încredere care să se ocupe de tot?
Ce situații s-ar putea întâmpla de fapt? Toți pașii implementării până în prezent au fost, în majoritatea cazurilor, sub impulsul presiunii externe și rareori rezultatul convingerii reale a conducerii. Din păcate, există încă mulți manageri care consideră GDPR: o prostie, un exercițiu simplu birocratic, o amenințare cu sancțiuni uriașe care nu vor pune niciodată în pericol organizația noastră, o mulțime de bani aruncați, un mare bluf: niciunul dintre amici sau parteneri nu a făcut nimic pentru asta, și nu i s-a întâmplat nimic. Și lista ar putea continua mult și bine…

Aici poate fi citit articolul original ”Evoluția adopției GDPR la șapte luni de la lansare” publicat de Market Watch pe 14 februarie

 

GDPR: TO BE OR NOT TO BE A CALAMITY FOR SMEs

From the very beginning, many considered SMEs as collateral victims of GDPR.  Lacking investment resources in sophisticated encryption and protection software or expensive hours for audit and consulting services being the main reasons for this… But what only a few peoples are considering, is the fact a SMEs can be many times more flexible and open for a real change and reliable alignment efforts.

Size does not matter…

The main purpose of the Regulation is to change the ways organizations obtain and manage personal data and to put the data subject in the core of data processes. Even most of the GDPR articles addressing large data volume and large scale data processing, small organizations such as micro-enterprises or individual professionals have also to show respect for the processing of personal data.

Many time small entrepreneurs are thinking their company are too small to lose the time with data protection processes. This is terribly wrong. GDPR applies to organizations of any size if data processing takes place regularly or if the processing includes special categories of data defined in Article 9 of the GDPR. This is even apparent from the definitions of the Controller and Personal Data Processor. According to GDPR, Art.4.7. “Controller” means a natural or legal person, a public authority, an agency or another body which, alone or with others, establishes the purposes and means of processing personal data. According to Art.4.8. “Processor” means a natural or legal person, public authority, agency or other body processing personal data on behalf of the Operator;

Even a licensed consultant or individual who constantly and regularly processes personal data may be a personal data Controller or Processor, depending on the type of activity being performed. If there are types of services in which the purpose and means are set, the individual specialist can act as an associate operator in dealing with his clients. If there are types of activities where the individual specialist performs only operations requested by his clients, he/she acts as a personal data processor with all the responsibilities of such a position. As small company manager is very important to better identify our position as Controller/ Processor in any business line we are involved.

Do we process personal data? So we don’t have a place to return…

Even if we haven’t the funds resources of the big ones, as managers of a small company, we are directly responsible for the continuity of the business and admitting this, we are willing to invest. In a small company, as an entrepreneur, we are also a sponsor and a project manager. And I’m more capable and more interested in choosing the best and most efficient team, which often includes all the other employees.

Are smaller companies more exposed to cyber-attacks than medium or large organisations? Theoretically yes…; it should be because we don’t have the infrastructure that others have access to. A Juniper Research study estimates that over half of SMEs in EU countries consider themselves safe from cyber-attacks, but half of them have suffered a data breach. In this context, the need to protect personal data more effectively has never been more obvious, even at the level of SMEs.

GDPR strengthens the protection of personal information. Irrespective of size, all companies operating in the EU now have the obligation to collect, store and use personal information in a safer way. Although there are a few areas where SMEs are recognized as having fewer resources and capacities than larger businesses, small businesses can enjoy a manoeuvring space in terms of documentation and record keeping. The degree of freedom at this stage is still uncertain.

The British Government recently estimated that only 40 percent of enterprises with fewer than 50 employees and only 66 percent of firms with 50-249 people were aware of the importance of GDPR.

5 Serious reasons for alignment

Here are five serious reasons why SMEs need to understand this regulation urgently and align their processes with it:

  1. GDPR comes with new rights, so new obligations – First, GDPR gives new people rights to their personal data. Theoretically, we can now go to a bank or supermarket to ask them to erase our data from their systems. This is theoretically only because there are some legal frames imposing us to expect at least 10 years to receive all personal data. Here is a real right: ask a provider to move your data and your agreement to another service provider… That’s a real right known as Data Portability. For example, you have the right to move the services file from one telco provider to another. But that does not mean that the old supplier will erase our data.
  2. Suppliers are now under the microscope – GDPR comes with new responsibilities on data processors. If we process data on behalf of a Data Controller, we need to keep its instructions in order to align the GDPR. If we make a mistake as a data processor, and the Controller can prove this, we could become directly accountable in front of Authorities.
  3. Do we need DPOs or not? – At SME level, obviously not. This does not exclude the recommendation to consider a project team and a project coordinator. Permanent tasks, even in an SME, such as keeping records of processing, consent, or breaches reporting, come in addition to the ingrained task of assimilating internal policies across departments.
  4. Employees as a weak link – Studies show that at least one-third of personal data vulnerabilities are due to personnel error. There is no substitute for training employees about their core responsibilities within GDPR. In addition, make sure your company specialists, such as traders, HR representatives and board members, receive specific training on their roles about what they need to do to comply with GDPR.
  5. We need to tell our clients what we do with their data – According to GDPR, customers have the right to be informed – in clear language – about what we do with their personal data. Our online privacy policy should be written in plain language, telling our customers about where we get the data, what we do with them, and who we share with. If we have a web page for our business, we have to put our trust on privacy on the site on the Personal data privacy page and to update Terms & Conditions and Cookies Policy.

Small companies or individual specialists who ensure their compliance with GDPR benefit not only from safer and more professional business processes but also from a certain competitive advantage over competitors who did not pay much attention to the provisions of the new Regulation. GDPR compliance is a label of trust, loyalty, and respect for our customers and partners and the personal data they entrust us with.