Pe 21 Mai, la hotelul Pullman, GDPR Talks organizat de agenția Concord Communication a fost unul dintre primele evenimente organizate în această săptămână care au avut ca temă  fenomenului GDPR din Romania, după un an de la intrarea in vigoare. Panelurile au fost gândite în așa fel încât sa acopere cât mai bine largul spectru de probleme care ne-au dat bătaie de cap, invitând la discuții oameni care vin din diferite culturi, cu diferite experiențe, din mediul public sau privat, reprezentând companii mai mari sau mai mici, asociații profesionale sau consultanți independenți, dar toți animați aceeași dorință de a împărtăși din propriile experiențe.

Primele două paneluri de discuții au abordat realizările și dificultățile GDPR din perspectiva sectorului public si a celui privat. Al treilea panel a fost o premieră pentru Romania, abordând tematica Digital Ethycs, o temă de care se va vorbi tot mai mult, pe măsura asimilării noilor tehnologii, care vin cu noi riscuri pentru protecția datelor personale și a drepturilor și libertăților fundamentale.

Sectorul Public între penuria de specialiști și relaxarea generată de lipsa amenzilor

Panelul de discuții dedicat evoluției GDPR din perspectiva sectorului public, pe care am avut bucuria să îl moderez, s-a bucurat de o participare numeroasă și reprezentativă: Simona Zanfir – Consilier Birou Juridic ANSPDCP, Cătălin Giulescu – Specialist GDPR, Nelu Munteanu – Director Tehnic CERT.RO, Yugo Neumorni – Președinte CIO Council România, Silvia Axinescu – Senior Managing Associate Reff & Associates / Deloitte Romania, Iurie Cojocaru – Managing Associate CIPP/E NNDKP și Marius Dumitrescu – Președinte Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor România.

Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a fost reprezentată de Doamna Simona Zanfir, consilier Birou Juridic și Comunicare, care a făcut o trecere în revistă a activității ANSPDCP în ultimul an:

• Legea nr. 129/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea şi funcționarea ANSPDCP, precum şi pentru abrogarea Legii nr. 677/2001
• Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679.
• Decizia nr. 99/2018 privind încetarea aplicabilității unor acte normative cu caracter administrativ emise în aplicarea Legii nr. 677/2001.
• Decizia nr. 128/2018 privind aprobarea formularului tipizat al notificării de încălcare a securității datelor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679
• Decizia nr. 133/2018 privind aprobarea Procedurii de primire și soluționare a plângerilor
• Decizia nr. 161/2018 privind aprobarea Procedurii de efectuare a investigațiilor
• Decizia nr. 174/2018 privind lista operațiunilor pentru care este obligatorie realizarea evaluării impactului asupra protecției datelor cu caracter personal.

Așteptate cu mult interes de către participanți au fost datele statistice legate de activitatea Autorității:

• 391 încălcări de securitate a datelor notificate până la 17 mai 2019, investigate în totalitate.
• 69 investigații efectuate ca urmare a sesizărilor primite
• 456 investigații efectuate la plângerile persoanelor vizate de către Autoritate până la 01 mai 2019
• 9335 DPO înregistrați la Autoritate până la data de 1 mai 2019

O prezență deosebită în primul panel a fost Cătălin Giulescu, pe care l-am invitat nu pentru funcția și poziția sa actuală, ci pentru experiența de peste 15 ani acumulată în domeniul protecției datelor personale. Cătălin este printre primii specialiști în protecția datelor din România, este DPO certificat de EIPA și a fost coordonatorul echipei tehnice care a gestionat negocierile la nivel european pentru elaborarea și adoptarea GDPR. Principalul sfat al lui Cătălin Giulescu pentru toți participanții a fost să nu ne lăsăm copleșiți de complexitatea unei situații și să încercăm să abordăm dificultățile cu calm: ”Un process de obținere a conformității GDPR este un fenomen extrem de complex și de fluid și fiecare etapă sau problemă trebuie abordată cu mult calm”. Cătălin a răspuns la un mare număr de întrebări venite din sală și chiar din partea celorlalți paneliști, dezamorsând una dintre cele mai critice probleme, aceea a aplicării unui sistem diferit de penalizare pentru organizațiile din sectorul public și privat. Exista falsa impresie că această situație se regăsește numai în România,   În realitate, acest sistem a fost gândit chiar la nivelul Uniunii Europene, ca o consecință a capacității restrânse de adaptare la risc ce se manifestă în sectorul public.

Începând din data de 2 mai 2019 a devenit disponibil numărul unic 1911 pe care Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică îl pune la dispoziție pentru raportarea incidentelor de Securitate. Nelu Munteanu, director tehnic la CERT.RO ne-a oferit câteva detalii despre înființarea acestui call-center care poate oferi o asistență primară și consiliere persoanelor fizice, juridice și instituțiilor publice care raportează incidente de Securitate cibernetică. Din perspectiva GDPR, care vine cu obligativitatea ca fiecare organizație să aibă un plan de raportare a breșelor și o echipă de intervenție în caz de breșă, existența acestui serviciu de urgență specializat oferă operatorilor de date personale posibilitatea efectuării unei analize mult mai exacte cu privire la natura incidentului și amploarea lui, ajutând la luarea deciziei de notificare a breșei către Autoritate, atunci când este cazul, în termenul de 72 de ore hotărât. Nelu Munteanu a prezentat și alte activități și proiecte de conștientizare în care este implicate CERT.RO, precum supervizarea aplicării NIS în România, dar și buna colaborare cu Autoritatea și alte instituții publice și private pentru creșterea gradului de Securitate în spațiul cibernetic.

Printre cei mai profund implicați în problemele ridicate de GDPR sunt directorii informatici, care se află în prima linie în continua bătălie cu atacurile cibernetice dar și cu asigurarea măsurilor interne de reducere a vulnerabilităților datorate erorilor umane. Yugo Neumorni, Președinte CIO Council România s-a referit la preocupările concrete ale asociației profesionale a directorilor informatici, care în ultimii doi an a derulat o serie de proiecte speciale destinate asigurării condițiilor optime de securizare și eficientizare a sistemelor informatice. ”Există, din păcate, destule organizații în care aplicarea GDPR este percepută în mod eronat ca fiind o responsabilitate exclusivă a CIO când aceasta aparține, în realitate, Board-ului. Din perspectiva CIO, fenomenul GDPR aduce o mare provocare profesională și mult stres, dar și un sprijin și o argumentație în plus la constituirea bugetelor IT” a apreciat Yugo Neumorni. Una dintre marile probleme ridicate de GDPR este asigurarea efectivă a dreptului la ștergere a datelor personale ale unei persoane vizate. Se știe foarte bine că este destul de dificil din punct de vedere tehnic și costisitor, în același timp, să se asigure ștergerea unor seturi de date în cazul unor sisteme informatice, în marea lor majoritate heterogene, unde sistemele de backup sunt implementate pe diferite nivele și, evident, în diferite locații. Specialiștii așteaptă elaborarea unor seturi de recomandări care să faciliteze efectuarea operațiunilor necesare în cazul în care e nevoie să se răspundă la solicitări de acest fel.    

De la aspectele tehnice s-a trecut în mod natural la cele legale, ce pot fi însoți uneori cauze tehnice, precum procedurile asociate administrării multivalente a incidentelor de Securitate și rolul analizelor de impact în asigurarea conformității. Silvia Axinescu, Senior Managing Associate la Reff & Associates / Deloitte Romania a prezentat o interesantă abordare a utilității analizei de impact în cazul adoptării de noi tehnologii sau procese ce ar putea induce riscuri majore pentru securitatea datelor personale. O importanță apare o au și analizele de tip LIA (Legitim Interest Analyse) care sunt absolut obligatorii în cazurile în care legitimul interes este principalul temei legal la prelucrarea de date personale și unde trebuie menținută în permanență balanța între ceea ce pentru operator este un interes legitim, iar pentru persoana vizată un drept de asigurare a drepturilor și libertăților fundamentale. Iurie Cojocaru, Managing Associate la casa de avocatură NNDKP  a făcut o scurtă trecere în revistă a măsurilor organizatorice ce trebuie adoptate pentru reducerea riscurilor de apariție a unor incidente de Securitate, printre care și cele asociate instruirii corecte a angajaților și implementării politicilor și normelor interne. Sunt situații în care riscul apariției unor incidente de Securitate este datorat în proporție de peste 60-70% unor vulnerabilități interne, asupra cărora se poate acționa.

O prezență activă la organizarea și desfășurarea evenimentului a avut-o asociația profesională a DPO, reprezentată la discuțiile primului panel de Marius Dumitrescu, Președinte Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor România, iar în sală de o numeroasă delegație de membrii ai asociației. Obiectivul ASCPD este de a oferi soluții concrete la problemele cu care se confruntă specialiștii în confidențialitate și protecția datelor, de a crește gradul de conștientizare a legislației și de a oferi membrilor săi un forum în care aceste subiecte să poată fi dezbătute, precum și un loc de pregătire profesională continuă. ASCPD militează pentru îmbunătățirea gradului de conștientizare cu privire la tehnologiile și legile care pun în pericol viață privată, pentru a se asigura că publicul este informat și implicat. Una dintre problemele ridicate de Marius Dumitrescu în cadrul discuțiilor din panel a fost cea legată de persoanele care sunt puse în postura de a activa ca DPO prin numirea conducerii și care nu posedă cunoștințele obligatorii necesare pentru exercitarea acestei funcții sau se află într-un posibil conflict de interese.

În Privat totul se vede altfel și orice risc poate deveni fatal pentru business

Așa cum anunțam în programul conferinței, al doilea panel a avut ca obiectiv realizarea unei perspective asupra GDPR din unghiul de vedere al mediului privat. Fiecare dintre invitații prezenți la discuții acumulează o bogată experiență în proiecte de implementare sau educație legate de GDPR, ceea ce a permis asigurarea unui climat de discuții deschis, colocvial, unde chiar diferențele de opinii au fost prezentate într-o manieră constructivă: Sînziana Oghină – Avocat Medlife, Ciprian Timofte – Managing Associate Țuca Zbârcea & Asociații, Bogdan Manolea – Trusted.ro, Daniel Suciu – Consultant GDPR, DPO Extern, iar ca moderator Tudor Galoș – ECPC-B DPO, Senior Consultant GDPR

Sînziana Oghină, Avocat Medlife a prezentat câteva dintre experiențele în domeniul privat, unde companiile mari au fost nevoite să ia mult mai în serios provocările GDPR. Cu toate eforturile pentru conformare depuse, elaborarea unor proceduri și a unor politici cu resurse interne sau externe și comunicarea acestora către angajați nu asigură conformitatea organizației. ”O soluție pentru o eficientă implementare și funcționare a Regulamentului este o mai buna informare, poate chiar organizarea unor workshopuri din partea Autorității, deoarece Regulamentul lasă multe locuri de interpretare”, a spus Sînziana Oghină.

Ciprian Timofte, Managing Associate, Țuca Zbârcea & Asociații a pus accentual pe necesitatea elaborării unor strategii la nivel de organizație, care să urmărească asimilarea regulilor și procedurilor la nivel intern. Din discuții a reieșit dificultatea acestui demers, oamenii fiind în general reticenți la schimbare. Constatare susținută cu exemple din situații reale și de ceilalți paneliști. O altă zonă de activitate importantă care a fost destul de puternic influențată de GDPR este marketingul. Noile condiții de obținere a consimțământului corelate cu obligativitatea respectării principiilor  promovate de GDPR determină departamentele și organizațiile de marketing să adopte o nouă disciplină, în care pe primul loc se găsește persoana vizată.

Bogdan Manolea – co-fondator Trusted.ro și Director Executiv al asociației pentru Tehnologie și Internet, a venit cu perspectiva provocărilor din zona de comerț electronic, unde există un cumul de norme, directive și regulamente ce guvernează funcționarea magazinelor online. Deși aici lucrurile par mai simple decât în alte zone de business, fiind vorba de Internet, totul ține de transparență, dar tocmai necesitatea respectării acestui principiu ridică o serie de mari probleme pentru cei care nu sunt pregătiți pentru asta, crezând că orice se poate posta pe Web. Marca de Încredere TRUSTED.ro este un program special de atestare dedicat magazinelor online și site-urilor profesionale. Cum  Internetul este un mediu transnaţional, iar reglementările legale pentru protecţia consumatorului nu pot fi singurul element care aduc dezvoltarea afacerilor online, sprin programele initiate și dezvoltate de Trust.ro se încearcă implicarea activă a mediului de afaceri în creşterea încrederii în domeniul în care activează. Chiar prin directiva privind comerţul electronic s-a încercat stipularea acestui lucru prin promovarea codurilor de conduită şi a metodelor extra-judiciare de rezolvare a disputelor ca opțiuni ce pot creşte comerţul electronic.

Daniel Suciu – Consultant GDPR, DPO Extern are o bogată experiență în zona de protecție a datelor personale, atât la nivel de corporații, cât și pentru companii mici și mijlocii. Prin tot ceea ce face, Daniel încearcă să faciliteze accesul la informația generală, punând accentul pe aspectele practice din activitățile de zi cu zi, cu o grijă deosebită pentru detalii. Toate intervențiile susținute de Daniel au demonstrat o reală capacitate de transpunere în rolul clientului și de identificare cu cerințele acestuia. Una dintre temele de discuție de interes general a fost legată de provocările speciale cu care GDPR vine pentru companiile mici și mijlocii, care teoretic nu dispun de resursele necesare pentru investiții în tehnologie, fiind la fel de expuse la riscuri precum companiile mari. ”Soluții și abordări există pentru orice organizație implicată într-un proces de prelucrare a datelor personale. Diferența aici este că dacă sunt conștienți de amploarea acestor provocări pentru continuitatea în business, managerii unor companii mici sunt mult mai deschiși și mai dispuși să se implice direct în eforturile de asigurare a asigurare a conformității”, a spus Daniel Suciu..

Având rol de moderator, dar răspunzând aici și la câteva întrebări, Tudor Galoș a condus cu mult aplomb discuțiile, chiar dacă paneliștii aveau păreri total diferite. Tudor vine cu experiența unor mulți ani lucrați într-o mare corporație, dar și cu abilități acumulate în ultima perioadă, de când și-a deschis propriul cabinet de consultanță pentru business transformation și GDPR.

Despre Etica Digitală din perspectiva unei noi generații de tehnologii de graniță

În premieră pentru evenimentele GDPR din România, cel de-al treilea panel a avut ca temă majoră modul în care transformările digitale respectă principiile GDPR și drepturile noastre fundamentale, adică articolele Art. 7 (Respectarea vieții private și de familie) și Art. 8 (Protecția datelor cu caracter personal) din Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Revoluția digitală vine cu siguranță cu o grămadă de lucruri benefice, dar și cu foarte multe semne de întrebare legate de modul în care tehnologiile de graniță precum Cloud Computing, BigData, Analytics, IoT , Blockchain sau Inteligența Artificială pot garanta drepturile fundamentale ale utilizatorilor. În același timp, protecția datelor nu se face doar prin adoptarea de politici. Un rol de bază îl au și tehnologiile. Dar, e bineștiut: orice nouă tehnologie vine cu noi provocări, cu noi vulnerabilități de securitate care nu au apucat încă să fie studiate și evaluate. Cât este de importantă analiza de impact în adoptarea de noi soluții și ce se înțelege de fapt prin conceptele By Design si By Default?

În deschiderea discuțiilor legate de etica digitală, Cătălin Gligan – Marketing Coordonator la ESET Romania a prezentat un studiu de piață realizat de IDC pentru compania ESET. Au fost prezentate de asemenea și o serie de considerente care recomandă soluțiile ESET Data Loss Prevention pentru endpoint și pentru rețea ca alternative viabile pentru asigurarea prevederilor stipulate în Art.32 din GDPR, prin care operatorii și procesatorii de date sunt obligați să adopte și să implementeze măsuri tehnice şi organizatorice adecvate pentru garantarea securității datelor personale.

Ca invitați pentru acest panel i-am avut pe Andreea Lisievici, CIPP/E, partener PrivacyONE unul dintre cei mai activi specialiști GDPR în social media și pe Tudor Galoș, iar Cătălin Gligan a avut ocazia să răspundă unor întrebări din public legate de caracteristicile și funcționalitățile soluțiilor ESET. Discuțiile în cadrul panelului au pornit de la necesitatea ca orice nouă tehnologie revoluționară și disruptivă să servească în primul rând omului. Nu va exista niciodată un pericol real și critic de a fi înlocuiți în totalitate de roboți, drone și mașini care învață singure. Andreea a făcut o serie de comentarii extrem de pertinente legate de capcanele abordării greșite a unei politici de cookies și ce trebuie să conțină o informare corectă despre folosirea acestora, dar neuitând să facem același lucru pentru toate tehnicile de urmărire a unor parametrii ce reflectă locația sau preferințele noastre de consumatori. Un alt pericol sesizat de Andreea este cel al dispariției treptate a siteurilor care se bazează pe publicitate online, ca unică  sursă de finanțare. Alte teme discutate în care s-a implicat activ și Tudor se referă la așa zisa incompatibilitate între tehnlogia Blockchain și GDPR și la boomul pe care îl înregistrează tehnlogiile de Inteligență Artificială și refuzul de utilizare a tehnicilor de Recunoaștere Facială.

Conținutul prezentării ESET și rezultatele analizei de conformitate GDPR pentru politicele publicate pe website vor fi prezentate în alte articole dedicate.

Concluzionez acest articol cu un comentariu la întrebarea generală pusă tuturor participanților: Cum vedeți evoluția GDPR la noi în țară în anul care a trecut de la intrarea în vigoare? Cam toată lumea a fost de acord că scăderea bruscă de interes din ultimele 4-5 luni este un fenomen general. Cu toții am constatat că cei care au apucat să facă ceva pentru apropierea de un nivel ideal de conformitate s-au mulțumit cu ce au făcut, iar cei care nu au făcut mai nimic, își văd liniștiți de treabă văzând că nu pândește niciun pericol iminent. De altfel, în prezentarea Autorității s-a confirmat faptul că până acum nu au fost acordate amenzi, ci doar avertismente și măsuri corective.

Ce trebuie făcut ca să mai mișcăm lucrurile? Au fost păreri că apariția amenzilor ar redeștepta spiritele și ar pune lumea pe jar. Putem să ne mulțumim cu asta? Prea seamănă cu povestea cu drobul de sare…  

Photo Credit: Toate imaginile utilizate în acest articol aparțin Concord Communication