GDPR explicitat (8): Responsabilitatea și guvernanța în noua viziune

Articol publicat pe siteul cloud☁mania în data de  15 Septembrie  2017. Autor: Radu Crahmaliuc

Noul regulament pe care îl discutam sub titulatura generica de GDPR vine cu o nouă viziune asupra responsabilității pe care trebuie să și-o asume operatorii de date personale. În timp ce principiile responsabilității și transparenței au fost anterior cerințele implicite ale legii privind protecția datelor, noua viziune a GDPR le extinde mult semnificația. În noul model de responsabilitate operatorii de date personale nu numai ca trebuie să respecte responsabiltatea pe care și-o asumă, dar trebie să și demonstreze faptul că sunt abilitați să își asume această responsabilitate. 

Iată-ne ajunși la cel de-al 8-lea articol din seria GDPR Explicitat. După ce în articolul precedent am prezentat și comentat dreptul la portabilitatea datelor, dreptul la obiecție și drepturile legate de luarea automată a deciziilor și profilare,  continuăm cu prezentarea de informații privitoare la noul model de responsabilitate și guvernanță  în viziunea GDPR.

În esență, GDPR include prevederi care promovează responsabilitatea și guvernanța. Acestea completează cerințele de transparență ale GDPR discutate de noi încă din articolul: ”GDPR explicitat (3): Respectați principiile și demonstrați-vă conformitatea activităților” https://cloudmania2013.com/2017/07/10/gdpr-explicitat-respectati-principiile-si-demonstrati-va-conformitatea-activitatilor/

Am facut acolo un prim comentariu despre principiul responsabilității. GDPR vă cere nu numai să respectați principiile – de exemplu, prin documentarea deciziilor luate cu privire la o activitate de procesare, ci și să demonstrați oricând această responsabilitate. Dar, în opinia mea, noțiunea de ”accountability”, introdusă în textul original al GDPR  înseamnă puțin mai mult decât o simplă ”responsabilitate”. Descrierea Cambridge English Dictionary e concludentă pentru asta: ”Someone who is accountable is completely responsible for what they do and must be able to give a satisfactory reason for it”

În timp ce principiile responsabilității și transparenței au fost anterior cerințele implicite ale legii privind protecția datelor, noua viziune a GDPR le extinde mult semnificația. În noul model de responsabilitate operatorii de date personale nu numai ca trebuie să respecte responsabilitatea pe care și-o asumă, dar trebuie să și demonstreze faptul că sunt abilitați să își asume această responsabilitate.  Se așteaptă să se instituie măsuri de guvernanță cuprinzătoare, dar proporționale.

Instrumentele de bună practică pe care organismele europene de reglementare le-au susținut de mult timp, cum ar fi evaluările impactului asupra vieții private și viața privată după proiectarea procesarii datelor, sunt acum cerute din punct de vedere legal în anumite circumstanțe.

În cele din urmă, aceste măsuri ar trebui să minimizeze riscul de încălcare și să susțină protecția datelor cu caracter personal. Practic, acest lucru ar însemna mai multe politici și proceduri pentru organizații, deși multe organizații vor avea deja măsuri de bună guvernanță.

În ce constă principiul responsabilității?

Noul principiu de responsabilitate prevăzut la Articolul 5, Alineatul (2) impune să demonstrați că respectați principiile și să menționați în mod explicit că aceasta este responsabilitatea dvs.

Cum pot să îmi demonstrez responsabilitatea? Lucrurile nu trebuie sa fie foarte complicate, atâta timp cât se respectă o serie de proceduri de implementare a măsurilor tehnice și organizatorice adecvate care să asigure și să demonstreze că vă conformați. Acestea pot include politici interne de protecție a datelor, cum ar fi formarea personalului, audituri interne ale activităților de prelucrare și revizuiri ale politicilor interne în materie de resurse umane.

Iată o serie de recomandări:

  • Mențineți o documentația relevantă privind activitățile de procesare a datelor cu caracter persoanal;
  • Dacă este cazul, numiți un ofițer de protecție a datelor – vom discuta într-un articol viitor despre situațiile în care se recomandă numirea unui DPO.
  • Implementați măsurile care respectă principiile protecției datelor prin proiectare și protecția datelor în mod implicit (data protection by design and by defaut)

Aceste măsuri ar trebui să includă:

  • Minimizarea datelor;
  • Pseudonimizarea;
  • Transparență;
  • Transparență în monitorizarea procesării;
  • Crearea și îmbunătățirea funcțiilor de securitate în mod continuu;
  • Evaluări de impact privind protecția datelor;
  • Respectarea codurilor de conduită aprobate și / sau sistemele de certificare.

 

Evidența activităților de prelucrare

Aceasta este prima procedură care trebuie inițiată, indiferent de profilul dvs de activitate sau natura datelor personale și scopul prelucrării acestora. În oricare dintre situații aveți obligația de a furniza politici de confidențialitate complete, clare și transparente. Dacă organizația dvs. are mai mult de 250 de angajați, trebuie să păstrați înregistrări interne suplimentare ale activităților de procesare.

În cazul în care organizația dvs. are mai puțin de 250 de angajați, sunteți obligat să păstrați doar evidența activităților legate de prelucrarea datelor cu risc sporit, cum ar fi:

  • prelucrarea datelor cu caracter personal care ar putea duce la un risc pentru drepturile și libertățile individului;
  • procesarea unor categorii speciale de date, precum condamnări și infracțiuni penale.

De ce trebuie să înregistrăm tot ceea ce prelucrăm?

Cea mai elementară procedură internă este  înregistrarea și păstrarea evidenței oricărei activități de procesare. Conform Articolului 30, Alineatul 1 trebuie să înregistrați și să aveți o evidență clară a următoarele informații:

  • numele şi datele de contact ale operatorului şi, după caz, ale operatorului asociat, ale reprezentantului operatorului şi ale responsabilului cu protecţia datelor;
  • scopurile prelucrării;
  • descriere a categoriilor de persoane vizate şi a categoriilor de date cu caracter personal;
  • categoriile de destinatari cărora le-au fost sau le vor fi divulgate datele cu caracter personal, inclusiv destinatarii din ţări terţe sau organizaţii internaţionale;
  • dacă este cazul, transferurile de date cu caracter personal către o ţară terţă sau o organizaţie internaţională, inclusiv identificarea ţării terţe sau a organizaţiei internaţionale respective şi, în cazul transferurilor menţionate la articolul 49 alineatul (1) al doilea paragraf, documentaţia care dovedeşte existenţa unor garanţii adecvate;
  • acolo unde este posibil, termenele-limită preconizate pentru ştergerea diferitelor categorii de date;
  • acolo unde este posibil, o descriere generală a măsurilor tehnice şi organizatorice de securitate menţionate la articolul 32 alineatul (1).

După intrarea în vigoare a noului Regulament este posibil să vi se solicite ca aceste înregistrări să fie puse la dispoziția autorității de supraveghere competente în cazul unei investigații. În vederea demonstrării conformităţii cu prezentul regulament, operatorul sau persoana împuternicită de operator ar trebui să păstreze evidenţe ale activităţilor de prelucrare aflate în responsabilitatea sa.

Fiecare operator şi fiecare persoană împuternicită de operator ar trebui să aibă obligaţia de a coopera cu autoritatea de supraveghere şi de a pune la dispoziţia acesteia, la cerere, aceste evidenţe, pentru a putea fi utilizate în scopul monitorizării operaţiunilor de prelucrare respective. Conform Articolului 30, Alineatul 2, aceste evidențe trebuie să includă:

  • numele şi datele de contact ale persoanei sau persoanelor împuternicite de operator şi ale fiecărui operator în numele căruia acţionează această persoană (aceste persoane), precum şi ale reprezentantului operatorului sau al persoanei împuternicite de operator, după caz;
  • categoriile de activităţi de prelucrare desfăşurate în numele fiecărui operator;
  • dacă este cazul, transferurile de date cu caracter personal către o ţară terţă sau o organizaţie internaţională, inclusiv identificarea ţării terţe sau a organizaţiei internaţionale respective şi, în cazul transferurilor prevăzute la articolul 49 alineatul (1) al doilea paragraf, documentaţia care dovedeşte existenţa unor garanţii adecvate;
  • acolo unde este posibil, o descriere generală a măsurilor tehnice şi organizatorice de securitate menţionate la articolul 32 alineatul (1).

Evidenţele menţionate la alineatele (1) şi (2) se formulează în scris, inclusiv în format electronic. Operatorul sau persoana împuternicită de acesta, precum şi, după caz, reprezentantul operatorului sau al persoanei împuternicite de operator pun evidenţele la dispoziţia autorităţii de supraveghere, la cererea acesteia.

De reținut că obligaţiile menţionate la alineatele 1 şi 2 nu se aplică unei întreprinderi sau organizaţii cu mai puţin de 250 de angajaţi, cu excepţia cazului în care prelucrarea pe care o efectuează este susceptibilă să genereze un risc pentru drepturile şi libertăţile persoanelor vizate, prelucrarea nu este ocazională sau prelucrarea include categorii speciale de date, astfel cum se prevede la Articolul 9, Alineatul 1, sau date cu caracter personal referitoare la condamnări penale şi infracţiuni, cum se menţionează la Articolul 10.

Advertisements

GDPR explicitat (6): Dreptul de acces, rectificare, ștergere sau restricționare

Articol publicat pe siteul cloud☁mania în data de  02 August  2017

Noul regulament pe care noi îl discutam sub titulatura generica de GDPR vine cu unele drepturi noi pentru indivizi și consolidează unele dintre drepturile care existau deja in Legislația Europeana.  GDPR oferă persoanelor fizice vizate de prelucrarea datelor cu caracter personal următoarele drepturi generale: Dreptul de a fi informat, de acces, de rectificare, de ștergere,  de a restricționa procesarea, dreptul la portabilitatea datelor,  la obiect, precum și drepturi legate de luarea de decizii automatizate și de profilare.

După ce în articolul precedent am prezentat și comentat dreptul de a fi informat și transparența comunicării, continuăm trecerea în revistă a celorlalte drepturi.

Dreptul de acces

Ce informații poate o persoană să ne solicite conform GDPR?

Conform GDPR orice persoană vizată poate solicita dreptul de acces la datele personale, în anumite condiții.  În mare aceste drepturi se regăsesc și în prevederile legislației anterioare.

Astfel, potrivit Articolului 15: ”Dreptul de acces de către persoana vizată”, pot fi solicitate următoarele tipuri de  informații:

  • care e scopul prelucrării datelor personale?
  • ce categorii de date cu caracter personal sunt în cauză;
  • care sunt destinatarii cărora le-au fost furnizate datele cu caracter personal;
  • care este perioada pentru care vor fi stocate datele cu caracter personal;
  • dreptul la rectificare, ștergere, obiecție sau restricție;
  • dreptul de a depune o plângere la o autoritate de supraveghere;
  • în cazul în care datele cu caracter personal nu sunt colectate de la persoana vizată, orice informații disponibile cu privire la originea lor.

Care este scopul asigurării dreptului de acces?

În noua formulare, GDPR preia în mare parte prevederile existente, în virtutea faptului că orice persoană vizată trebuie să aibă drept de acces la datele cu caracter personal colectate care o privesc şi ar trebui să îşi exercite acest drept cu uşurinţă şi la intervale de timp rezonabile, pentru a fi informată cu privire la prelucrare şi pentru a verifica legalitatea acesteia. Acest lucru include dreptul persoanelor vizate de a avea acces la datele privind sănătatea, de exemplu datele din registrele medicale conţinând informaţii precum diagnostice, rezultate ale examinărilor, evaluări ale medicilor curanţi şi orice tratament sau intervenţie efectuată.

Orice persoană vizată trebuie să aibă dreptul de a cunoaşte şi de a i se comunica în special scopurile în care sunt prelucrate datele, și dacă este posibil, perioada pentru care se prelucrează datele cu caracter personal, destinatarii datelor cu caracter personal, logica de prelucrare automată a datelor şi, cel puţin în cazul în care se bazează pe crearea de profiluri, consecinţele unei astfel de prelucrări.

Putem percepe vreo taxă pentru furnizarea datelor?

Vechile prevederi ale Legi 677/ 2001 arătau că o persoană putea solicita accesul la date în mod gratuit doar o data pe an. Actualul regulament nu specifică perceperea vreunei taxe, dar lasă libertatea fiecărui membru UE să stabilească în ce condiții pot fi percepute anumite taxe, mai ales când implică un volum considerabil de lucru din partea operatorului sau atunci când o cerere este vădit nefondată, excesivă sau repetitivă.

În cât timp trebuie să furnizăm informațiile solicitate?

Regulamentul oferă operatorilor o perioadă rezonabilă de până la o lună pentru a răspunde  solicitărilor de acces la datele personale. În anumite situații, acest termen poate fi prelungit cu încă o lună, dar suntem obligați în acest caz să anunțăm persoanele vizate de această prelungire, cu justificările de rigoare în termen de cel mult o lună de la primirea solicitării.

Cum putem furniza  informațiile?

În mod normal, trebuie să verificăm mai întâi identitatea persoanei care depune cererea, folosind „mijloace rezonabile“. În cazul în care cererea se face electronic, ar trebui să furnizăm informațiile tot într-un format electronic utilizat în mod obișnuit. Față de prevederile anterioare, GDPR vine cu o idee inovatoare: acolo unde este posibil, noi ca operatori de date ar trebui să putem furniza acces de la distanţă la un sistem sigur, care să ofere persoanei vizate acces direct la datele sale cu caracter personal. Acest drept nu ar trebui să aducă atingere drepturilor sau libertăţilor altora, inclusiv secretului comercial sau proprietăţii intelectuale şi, în special, drepturilor de autor care asigură protecţia programelor software (GDPR – Considerentul 63). Deși acest tip de acces nu este posibil în toate cazurile, există unele sectoare în care acest lucru ar fi posibil, prin integrarea în sistemele CRM.

Dreptul la rectificare

Ce este dreptul la rectificare?

Conform Articolului 16: ”Dreptul la rectificare” ”Persoana vizată are dreptul de a obţine de la operator, fără întârzieri nejustificate, rectificarea datelor cu caracter personal inexacte care o privesc. Ţinându-se seama de scopurile în care au fost prelucrate datele, persoana vizată are dreptul de a obţine completarea datelor cu caracter personal care sunt incomplete, inclusiv prin furnizarea unei declaraţii suplimentare.”

Când pot fi rectificate datele personale?

Persoanele vizate au dreptul de a ne solicita rectificarea datelor personale, în cazul în care acestea sunt inexacte sau incomplete și în special când datele personale nu au fost colectate direct. Perioada de timp alocată de regulament pentru rectificarea datelor este de maxim o lună, cu posibilitatea extinderii la două luni, în condiții speciale. În cazul în care nu se iau măsuri ca răspuns la o cerere de rectificare, trebuie să ca persoana vizată să fie informată de cauzele speciale existente  și în cazul în care nu se ajunge la o înțelegere, trebuie să știe că are dreptul de a depune o plângere la autoritatea de supraveghere și la o cale de atac.

Dreptul la ștergere sau ”Dreptul de a fi uitat”

Ce este dreptul la ștergere?

Dreptul la ștergerea datelor personale face parte din noile prevederi introduse de GDPR. Cunoscut în special ca „dreptul de a fi uitat“, acesta se bazează pe principiul de a garanta oricărui individ libertatea de a  face ce vrea cu datele sale personale, inclusiv de a le șterge, dacă nu există un motiv convingător sau special pentru continuarea procesării și stocării acestora.

Când ni se poate solicita dreptul la ștergere?

Conform Articolului 17, Alineatul 1: Dreptul la ștergerea datelor (“dreptul de a fi uitat”), persoana vizată are dreptul de a obţine din partea operatorului ştergerea datelor cu caracter personal, fără întârzieri nejustificate, iar noi ca operatori avem obligaţia de a şterge datele cu caracter personal, în cazul în care există unul dintre motivele:

  • datele nu mai sunt necesare pentru scopurile pentru care au fost colectate sau prelucrate;
  • persoana vizată îşi retrage consimţământul pe baza căruia are loc prelucrarea;
  • persoana vizată se opune prelucrării în temeiul articolului 21 alineatul (1) dreptul la opoziție
  • există neclarități legate de legalitatea prelucrării datelor cu caracter personal;
  • datele trebuie şterse pentru respectarea unei obligaţii legale care revine operatorului;
  • datele cu caracter personal aparțin unor copii, cu vârsta sub 16 ani.

În Articolul 17, Alineatul 2 se ia în discuție cazul în care operatorul a făcut publice datele cu caracter personal şi este obligat, în temeiul alineatului (1), să le şteargă. Ce trebuie să facem în acest caz? În funcție de tehnologia disponibilă şi de costul implementării, trebuie să luăm ”măsuri rezonabile”, inclusiv măsuri tehnice, pentru a informa toți procesatorii care prelucrează datele cu caracter personal că persoana vizată a solicitat ştergerea de către aceşti operatori a oricăror linkuri către datele respective sau a oricăror copii sau reproduceri ale acestor date cu caracter personal.

Trebuie să mai reținem faptul că dreptul la ștergere nu asigură și o aplicare absolută a „dreptului de a fi uitat“. Persoanele fizice au dreptul de a dispune cum doresc de datele cu caracter personal șterse, le pot încredința unui alt operator, le pot actualiza și pregăti pentru alte tipuri de prelucrări.

Când putem refuza să dăm curs unei cereri de ștergere a datelor?

Situațiile în care prevederile de la Alineatele 1 și 2 nu se aplică sunt explicitate la Alineatul 3, unde se consideră ca situații de excepție cele în care prelucrarea este necesară pentru:

  • exercitarea dreptului la liberă exprimare şi la informare;
  • respectarea unei obligaţii legale;
  • motive de interes public în domeniul sănătăţii publice (Articolul 9, Alineatul 2, Literele h şi i și Articolul 9, Alineatul 3);
  • scopuri de arhivare în interes public, cercetare ştiinţifică sau istorică ori în scopuri statistice (Articolul 89, Alineatul 1);
  • constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanţă.

Dreptul la restricționare

Când ni se poate solicita dreptul la restricționarea prelucrării?

Conform Articolului 18: Dreptul la restricţionarea prelucrării, persoana vizată are dreptul de a obţine din partea operatorului restricţionarea prelucrării într-unul dintre cazurile:

  • se contestă exactitatea datelor, pentru o perioadă care ne permite ca operator să verificăm exactitatea datelor în cauză;
  • prelucrarea este ilegală, iar persoana vizată se opune ştergerii datelor cu caracter personal, solicitând în schimb restricţionarea utilizării lor;
  • ca operatori nu mai avem nevoie de datele cu caracter personal în scopul prelucrării, dar persoana vizată ni le solicită pentru o acțiune în instanţă;
  • persoana vizată s-a opus prelucrării (Articolul 21, Alineatul 1) pentru intervalul de timp în care se verifică dacă drepturile noastre legitime ca operatori prevalează asupra celor ale persoanei vizate.

Dacă prelucrarea a fost restricţionată în temeiul Alineatului 1, astfel de date cu caracter personal pot, cu excepţia stocării, să fie prelucrate numai cu consimțământul persoanei vizate. De asemenea, conform Alineatului 3, avem datoria ca o persoană vizată care a obţinut restricţionarea prelucrării în temeiul Alineatului 1, să fie informată din timp, înainte de ridicarea restricţiei de prelucrare.

GDPR explicitat (5): Dreptul de a fi informat si Ce informații trebuie trimise

Articol publicat pe siteul cloud☁mania în data de 28 Iulie 2017. Autor: Radu Crahmaliuc

Noul regulament pe care noi îl abordăm aici sub titulatura generica de GDPR vine cu unele drepturi noi pentru indivizi și consolidează unele dintre drepturile care existau deja in Legislația Europeana.

Astfel, GDPR oferă persoanelor fizice vizate de prelucrarea datelor cu caracter personal următoarele drepturi generale:

  1. Dreptul de a fi informat
  2. Dreptul de acces
  3. Dreptul la rectificare
  4. Dreptul de ștergere
  5. Dreptul de a restricționa procesarea
  6. Dreptul la portabilitatea datelor
  7. Dreptul la obiect
  8. Drepturi legate de luarea de decizii automatizate și de profilare

Dreptul de a fi informat

 

Ce este Dreptul de a fi informat?

Dreptul de a fi informat se refera la obligația  de a furniza “informații corecte de procesare”, de obicei printr-o notificare privind confidențialitatea. Acesta subliniază nevoia de transparență în ceea ce privește modul în care utilizați datele cu caracter personal.

Ce informații trebuie furnizate subiecților prelucrării?

Să presupunem că sunt un operator de date personale.  Prin dreptul de a fi informat, GDPR îmi stabilește informațiile pe care trebuie să le furnizez și când trebuie subiecții prelucrării datelor personale să fie informați de către mine ( în mod implicit, firma mea, prin persoana autorizată).

Principalul atribut al datelor ce trebuie furnizate este Transparența. Conform GDPR Articolul 12: ”Transparența informațiilor, a comunicărilor și a modalităților de exercitare a drepturilor persoanei vizate”, informațiile pe care trebuie sa le furnizez trebuie să fie:

  • Concise
  • Transparente,
  • Inteligibile
  • Accesibile;
  • Scrise într-un limbaj clar și simplu
  • În special dacă este mă adresez unui copil
  • Oferite gratuit

 Informațiile pe care le furnizez sunt dependente de modul în care am obținut datele personale pe care vreau să le prelucrez:

  • direct de la persoane fizice care fac obiectul prelucrării datelor personale
  • indirect, pentru cazurile în care informațiile mi-au venit din altă sursă.

O mare parte din informațiile pe care trebuie să le furnizăm sunt deja  în concordanță cu obligațiile mele actuale, conform legislației existente. Dar in plus,  au apărut și alte informații pe care trebuie să le furnizez  în mod explicit.

Ce informații trebuie furnizate?

Să vedem deci, care sunt principalele categorii de informații care trebuie furnizate în situația în care am obținut datele personale direct de la client. Conform Articolului 13: ”Informaţii care se furnizează în cazul în care datele cu caracter personal sunt colectate de la persoana vizată”, Alineatul 1, trebuie să furnizez personai vizate următoarele infrmații:

  • identitatea şi datele mele de contact – ca operator, și după caz și ale mele personale – ca reprezentant al acestuia
  • datele mele de contact ca responsabil cu protecţia datelor, după caz ca ofițer de protecție a datelor personale (DPO);
  • scopurile în care vreau să prelucrez datele cu caracter personal, precum şi temeiul juridic al prelucrării (baza legală);
  • interesele legitime pe care le urmăresc (ca operator sau ca o terță parte) – cu excepțiile de la Articolul 6 alineatul (1) litera (f) – Legalitatea prelucrării;
  • care sunt destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor cu caracter personal;
  • intenţia mea de a transfera date cu caracter personal către o ţară terţă și care sunt garanțiile pe care le ofer că acest transfer este perfect legal și nu lezează interesele persoanei vizate;

În plus, în momentul în care am obținut deja datele cu caracter personal, conform Articolului 13, Alineatul 2, eu ca operator trebuie să furnizez persoanei vizate o serie de informaţii suplimentare, necesare pentru a asigura transparența prelucrării:

  • perioada de reținere a datelor sau criteriile folosite pentru a stabili această perioadă;
  • dreptul la rectificare, ștergere, restricționare, obiecții;
  • dreptul la portabilitatea datelor;
  • dreptul de a retrage consimțământul în orice moment, dacă este cazul;
  • dreptul de a depune o plângere la o autoritate de supraveghere;
  • dacă solicitarea face parte dintr-o cerință sau obligație legală sau contractuală și posibilele consecințe ale nefurnizării;
  • existența unui proces automat de luare a deciziilor ( incluzând profilarea) și modul în care sunt luate deciziile, semnificația și consecințele acestora.

Dacă eu, ca operator vreau să prelucrez datele cu caracter personal și/ sau într-un alt scop decât cel pentru care acestea au fost colectate, atunci, înainte de orice prelucrare ulterioară, sunt obligat să furnizez persoanelor vizate toate informaţiile relevante prvitoare la scopul sau scopurile secundare.

Ce se întâmplă în sitația în are datele personale nu ne-au fost furnizate în mod direct de către persoanele vizate?

În acest caz, conform Articolului 14, sunt obligat ca operator să furnizez persoanei vizate întregul set de informații descrise puțin mai sus, de la ambele Alineate ale Articolului 13, plus următoarele informații obligatorii doar pentru acest caz:

  • care sunt categoriile de date personale pe care le am la dispoziție
  • care e sursa publică de date cu caracter personal, după caz care provine de la surse accesibile publicului;

Pentru a ne descurca mai bine în acest labirint de informații, legi și paragrafe, am făcut o sinteză a informațiilor care trebuie funizate în ambele sitații discutate anterior:

 

Ce informații trebuie să dau Date venite direct de la subiect Date provenite din alte surse
Identitatea și datele de contact (operator + reprezentant)

DA

DA

Datele de contact DPO

DA

DA

Scopul în care se prelucrează datele

DA

DA

Interesele legitime urmărite

DA DA

Destinatarii sau categoriile de destinatari

DA

DA

Categoriile de date personale

NU

DA

Intențiile de transfer al datelor

DA

DA

Perioada de reținere a datelor

DA

DA

Dreptul la rectificare, ștergere, restricționare, obiecții

DA

DA

Dreptul la portabilitatea datelor

DA

DA

Dreptul de retragere a consimțământului

DA

DA

Dreptul la plângere/notificare

DA

DA

Care e sursa publică de date cu caracter personal

NU DA
Existența unei obligații legale sau contractuale

DA

NU

Existența unui proces automat de luare a deciziilor

DA

DA

  

Când trebuie furnizate informațiile?

O modificare importantă față de legislația anterioară este scurtarea perioadei în care sunt obligat să răspund solicității de informare primită de la persoana vizată. Conform Articolului 12, Alineatul 3:

  • Timpul maxim de răspuns s-a scurtat de la 40 de zile la 30 de zile. Deci eu, ca operator trebuie să furnizez persoanei vizate informaţii privind acţiunile întreprinse în urma une cereri fără întârzieri nejustificate şi în orice caz în cel mult o lună de la primirea cererii;
  • Atunci când e necesar, din motive legate de comlexitatea și volumul cererilor primate simultan, această perioadă poate fi prelungită până la două luni. Chiar și în aceste condiții de prelungire, trebuie să informez persoana vizată de această prelungire tot în intervalul de o lună;
  • Pentru cererile trimise în format electronic, informaţiile trebuie furnizate în format electronic – acolo unde este posibil, cu excepţia cazului în care persoana vizată solicită informațiile într-un alt format.

GDPR explicitat (4): Verificați legalitatea prelucrării și obțineți Consimțământul

 Articol publicat pe siteul cloud☁mania în data de 22 Iulie 2017. Autor: Radu Crahmaliuc

Înainte de a putea procesa date personale, trebuie să identificați și să vă raportați la o bază legală. Aceste considerente sunt denumite generic “legalitatea prelucrării” și sunt specificate în Articolul 6, care se ocupă de legalitatea condițiilor de prelucrare.  Ce se înțelege prin consimțământ și cum trebuie acesta obținut și dovedit veți găsi în paragraful special dedicat.  

În cadrul proceselor aferente obținerii conformității GDPR este foarte important să determinați baza legală pentru prelucrarea datelor cu caracter personal și să documentați acest lucru. De multe ori această bază legală poate avea efect asupra drepturilor persoanelor. De exemplu, persoanele de la care primiți un consimțământ clar pentru prelucrarea datelor vor avea și drepturi mai puternice, cum ar fi dreptul de a fi uitat – adică opțiunea de ștergere a datelor.

Dar haideți să trecem în revistă prevederile de la Articolul 6 – ”Legalitatea condițiilor de prelucrare”. La Alineamentul 1 se specifică foarte clar că ”Prelucrarea este legală numai dacă şi în măsura în care se aplică cel puţin una dintre următoarele condiţii”:

a. consimțământ – persoana vizată şi-a dat consimţământul pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal pentru unul sau mai multe scopuri specifice;

b. contract – prelucrarea este necesară pentru executarea unui contract la care persoana vizată este parte sau pentru a face demersuri la cererea persoanei vizate înainte de încheierea unui contract;

c. obligație legală – prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale care îi revine operatorului;

d. interese vitale – prelucrarea este necesară pentru a proteja interesele vitale ale persoanei vizate sau ale altei persoane fizice;

e. interes public – prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorităţii publice cu care este învestit operatorul;

f. interese legitime – prelucrarea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de operator sau de o parte terţă, cu excepţia cazului în care prevalează interesele sau drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate, care necesită protejarea datelor cu caracter personal, în special atunci când persoana vizată este un copil.

Ce este Consimțământul?

În contextul GDPR prin consimțământ se înțelege o confirmare clară a faptului că persoana vizată a fost informată, știe și este de acord cu prelucrarea datelor sale personale de către operator, în scopurile stabilite împreună cu acesta. În plus: 

  • această dovadă trebuie să fie clară, liberă, specifică, informată și lipsită de ambiguitate; 
  • trebuie să reprezinte o formă de acțiune afirmativă clară; 
  • în cazul chestionarelor ce au ca scop obținerea consimțământului sunt excluse ambiguități legate de necompletarea sau pre-bifarea unui căsuțe de dialog; 
  • consimțământul trebuie să fie separat de alți termeni și condiții; 
  • consimțământul trebuie să fie verificabil;
  • trebuie să existe modalități simple pentru ca oamenii să-și retragă consimțământul;
  • autoritățile publice și angajatorii vor trebui să aibă grijă deosebită pentru a se asigura că acordul este acordat în mod liber.

Evident că la condițiile Articolului 6, Alineatul 1 există și o serie de excepții. Astfel, prevederile de la Litera (f) nu se aplică în cazul prelucrării efectuate de către autoritățile publice în îndeplinirea atribuțiilor lor. Pentru prevederile de la Literele (c) și (e), GDPR e destul de flexibil, permițând statelor membre UE să introducă dispoziții mai specifice, aliniate legislațiilor interne.

În cazul în care prelucrarea se face în alt scop decât cel pentru care au fost colectate datele cu caracter personal și pentru care nu există consimţământul persoanei vizate, operatorii și procesatorii de date trebuie să ia în considerare prevederile de la Articolul 6, Alineatul 4. Pentru a putea stabili dacă prelucrarea în alt scop este compatibilă cu scopul inițial pentru care au fost colectate datele cu caracter personal, aceștia trebuie să ia în considerare, printre altele:

  • orice legătură dintre scopurile în care datele cu caracter personal au fost colectate şi scopurile prelucrării ulterioare preconizate;
  • contextul în care datele cu caracter personal au fost colectate, mai ales privind relaţia dintre persoanele vizate şi operator;
  • natura datelor cu caracter personal, în special în cazul prelucrării unor categorii speciale dedate, conform Articolului 9, sau pentru date referitoare la condamnări penale şi infracţiuni, conform Articolului 10;
  • posibilele consecinţe asupra persoanelor vizate legate de prelucrările ulterioare;
  • existenţa unor garanţii adecvate, care pot include criptarea sau atribuirea de pseudonime.

Așadar, pe lângă condițiile generale, trebuie avute în vedere condițiile specifice pentru categoriile speciale de date. În Articolul 9, Alineatul 1 se stipulează clar că: ”Se interzice prelucrarea de date cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice sau apartenenţa la sindicate şi prelucrarea de date genetice, de date biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice, de date privind sănătatea sau de date privind viaţa sexuală sau orientarea sexuală ale unei persoane fizice.”

În Articolul 9, Alineatul 2 se enumerează situațiile de excepție în care nu se aplică prevederile de la Alineatul 1, deci cazuri speciale în care este permisă prelucrarea datelor cu caracter personal:

  • persoana vizată şi-a dat consimţământul explicit pentru prelucrarea datelor pentru unul sau mai multe scopuri specifice, cu excepţia cazului în care legislația locală nu recunoaște consimţământul persoanei vizate;
  • prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unor obligaţii ale operatorului sau drepturi specifice ale persoanei vizate în domeniile ocupării forţei de muncă, securităţii sociale şi protecţiei sociale, cu aplicarea legislației locale;
  • prelucrarea vizează protejarea intereselor vitale, atunci când persoana vizată e incapabilă fizic sau juridic să îşi dea consimţământul;
  • prelucrarea este garantată de activităţile legitime ale unor fundaţii, asociaţii sau organisme nelucrative, cu specific politic, filozofic, religios sau sindical, dar numai pentru membri sau foşti membri;
  • prelucrarea se referă la date personale care sunt făcute publice în mod manifest de către persoana vizată;
  • prelucrarea e necesară la constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanţă;
  • prelucrarea se face din motive de interes public major, în baza dreptului Uniunii sau a dreptului intern;
  • prelucrarea în scopuri legate de medicina preventivă sau a muncii, evaluarea capacităţii de muncă, stabilirea unui diagnostic medical, asistenţă medicală sau socială;
  • prelucrarea din motive de interes public în domeniul sănătăţii publice;
  • prelucrarea în scopuri de arhivare în interes public, în scopuri de cercetare ştiinţifică sau istorică ori în scopuri statistice, conform Articolului 89, Alineatul 1.

Legat de acestea, în Articolul 9, Alineatul 4 se precizează că fiecare stat poate menţine sau introduce condiţii suplimentare sau restricţii în cazul prelucrării de date genetice, biometrice sau privind sănătatea.

O altă situație cu totul specială este prelucrarea datelor personale referitoare la condamnări penale şi infracţiuni. Articolul 10 precizează că în astfel de situații prelucrarea datelor personale precum și deținerea unor registre privind condamnările penale se face numai sub controlul unei autorităţi de stat.

Dar pot exista o mulțime de situații în care prelucrarea datelor nu are nevoie de identificare, adică de asociere a unor seturi de date cu o anumită persoană. În această situație se pot încadra multe dintre analizele de piață și cercetări de marketing care au ca scop obținerea de informații statistice generale, atribuite unor grupuri de consumatori sau categorii profesionale. În Articolul 11: ”Prelucrarea care nu necesită identificare”, Alineatul 1 se arată că ”în cazul în care scopurile pentru care un operator prelucrează date cu caracter personal nu necesită sau nu mai necesită identificarea unei persoane vizate de către operator, operatorul nu are obligaţia de a păstra, obţine sau prelucra informaţii suplimentare pentru a identifica persoana vizată în scopul unic al respectării prezentului regulament”.

Conform Articolului 11, Alineatul 2,  dacă operatorul poate demonstra că nu este în măsură să identifice persoana vizată sau în cazul în care e posibil operatorul informează persoana vizată în mod corespunzător, Articolele 15-20 din capitolul de drepturi ale persoanei vizate, nu se aplică. Excepția care poate apărea aici atunci când persoana vizată oferă informaţii suplimentare ce permit identificarea sa, tocmai în scopul exercitării drepturilor sale prevăzute de respectivele articole. Vom relua aceste aspecte în următorul articol din seria GDPR explicitat.

GDPR explicitat (3): Respectați principiile și demonstrați-vă conformitatea activităților

Articol publicat pe siteul cloud☁mania în data de 10 Iulie 2017. Autor: Radu Crahmaliuc

Și iată-ne ajunși la partea de principii. Sub GDPR, principiile de protecție a datelor stabilesc principalele responsabilități pentru organizații. Principiile sunt similare cu cele din Legea 677/2001, cu detalii adăugate la  anumite puncte și o nouă cerință pentru responsabilitate. În fond, acest principiu al responsabilității este unul dintre vectorii cheie ai GDPR. Operatorii de date personale sunt obligați nu numai să respecte aceste principii, ci și să demonstreze modul în care sunt activitățile lor sunt conforme cu principiile prelucrării datelor personale.  Dar hai sa le vedem pe rând.

Care sunt principiile GDPR? Le găsim în Art.5: ”Principii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal”:

a). Legalitate, echitate şi transparenţă – acesta este un principiu esențial, strâns asociat cu drepturile fundamentale ale omului. Datele cu caracter personal trebuie să fie prelucrate ”în mod legal, echitabil şi transparent faţă de persoana vizată.”

b). Limitări legate de scop – datele personale trebuie să fie colectate în scopuri bine determinate, explicite şi legitime, iar prelucrările ulterioare nu trebuie să se abată de la aceste scopuri. E important aici să reținem că prelucrarea publica prin arhivare, pentru cercetare ştiinţifică/ istorică sau pentru analize statistice nu se considera ca deviantă de la scopurile iniţiale – așa cum se arată în Art. 89, alin. 1.

c). Reducerea la minimum a datelor – prin acest principiu operatorii sunt avizați de faptul că orice colectare de date personale trebuie foarte bine analizată înainte de obținerea efectivă a datelor, care trebuie să fie cele mai relevante și strict limitate la ceea ce este absolut necesar pentru scopurile în care sunt prelucrate.

d). Exactitatea informațiilor – operatorii trebuie să se ia toate măsurile pentru a asigura validitatea datelor, iar cele dovedite inexacte trebuie actualizate rapid sau șterse.

e). Limitarea stocării – datele trebuie păstrate fix atâta timp cât sunt necesare pentru pelucrarea asumată. Perioadele mai lungi de stocare sunt excepții asociate cu activități publice de arhivare, cercetare sau statistica, conform Art. 89, alin. 1.

f). Integritate și confidențialitate – iarăși un principiu esențial. Prelucrarea datelor personale trebuie făcută în cele mai proprii condiții de siguranță, care să includă ”protecţia împotriva prelucrării neautorizate sau ilegale şi împotriva pierderii, a distrugerii sau a deteriorării accidentale, prin luarea de măsuri tehnice sau organizatorice corespunzătoare”.   Din punctul meu de vedere, acesta este un vortex al GDPR. Cine nu respectă acest principiu este direct expus la breșe de securitate și confidențialitate, fiind un candidat sigur pentru extrem de severele penalități.

Așa cum spuneam și puțin mai sus, în partea introductivă a acestui articol, aceste principii se regăsesc și în legislația actuală. Dacă luăm Directiva 95/ 46 EC la Art. 6 din Capitolul ”Principii legate de calitatea datelor” găsim că datele cu caracter personal trebuie să fie:

a). prelucrate cu bună-credință – conform dispozițiilor legale;

b). colectate în scopuri determinate, explicite şi legitime – cu același amendament legat de prelucrarea științifică și statistică, dar fără operațiunile de arhivare în interes public prezente în GDPR;

c). adecvate, pertinente şi neexcesive – prin raportare la scopul în care sunt colectate şi ulterior prelucrate;

d). exacte şi, dacă este cazul, actualizate –  cu recomandarea ca datele inexacte sau incomplete să fie şterse sau rectificate;

e). stocate într-o formă care să permită identificarea persoanelor vizate strict pe durata necesară – cu completarea legată de condițiile și garanțiile aferente stocării pe termen lung.

Marea diferență față de textul Directivei 95/ 47 apare la Aliniatul 2:

  • În Directiva Comisiei Europene (Art.6, Alin.2) se arată că: ”Operatorul trebuie să se asigure că se respectă alineatul (1)”
  • În GDPR (Art. 5, Alin.2) apare clar principiul responsabilității: ”Operatorul trebuie să fie responsabil de respectarea alineatului (1) şi să poată demonstra această respectare (“responsabilitate”).”

Cu alte cuvinte, cea mai importantă adăugare la GDPR este principiul responsabilității. GDPR vă cere nu numai să respectați principiile – de exemplu, prin documentarea deciziilor luate cu privire la o activitate de procesare, ci și să demonstrați oricând această responsabilitate. Dar, în opinia mea, noțiunea de ”accountability”, introdusă în textul original al GDPR  înseamnă puțin mai mult decât o simplă ”responsabilitate”. Descrierea Cambridge English Dictionary e concludentă pentru asta: ”Someone who is accountable is completely responsible for what they do and must be able to give a satisfactory reason for it”

Mergând la textul legislației naționale, paragraful 2 din Art. 4 nu diferă forte mult de conținutul Art. 5 din GDPR. Astfel, în Legea 677/2001, Art.4, Alin 2. se specifică: Operatorul este responsabil de respectarea alineatului (1) şi poate demonstra această respectare (“responsabilitate”).”

Concluzionând, iată ce am reținut ca extrem de important din capitolul despre Principii (a se vedea GDPR Considerentul 39):

  • Orice prelucrare de date cu caracter personal trebuie să fie legală şi echitabilă.
  • Principiul transparenţei prevede că orice informaţii şi comunicări referitoare la prelucrarea respectivelor date cu caracter personal trebuie să fie uşor accesibile şi uşor de înţeles şi că se utilizează un limbaj simplu şi clar.
  • Persoanele fizice trebuie informate cu privire la riscurile, normele, garanţiile şi drepturile în materie de prelucrare a datelor cu caracter personal şi cu privire la modul în care să îşi exercite drepturile în legătură cu prelucrarea.
  • Scopurile specifice în care datele cu caracter personal sunt prelucrate trebuie să fie explicite şi legitime şi să fie determinate la momentul colectării datelor respective.
  • Datele cu caracter personal trebuie să fie adecvate, relevante şi limitate la ceea ce este necesar pentru scopurile în care sunt prelucrate.
  • Datele cu caracter personal ar trebui prelucrate doar dacă scopul prelucrării nu poate fi îndeplinit în mod rezonabil prin alte mijloace.
  • Operatorul trebuie să stabilească termene pentru ștergere sau revizuirea periodică.
  • Datele personale trebuie prelucrate într-un mod care să asigure în mod adecvat securitatea şi confidențialitatea, inclusiv în scopul prevenirii accesului neautorizat la acestea sau utilizarea neautorizată a datelor cu caracter personal şi a echipamentului utilizat pentru prelucrare.

GDPR explicitat (2): Ce sunt datele personale?

Articol publicat pe siteul cloud☁mania în data de 04 Iulie 2017. Autor: Radu Crahmaliuc

Care sunt datele cu caracter personal?

Problema esențială a oricărei companii este felul în care se raportează la GDPR, iar prima întrebare logică în orice analiză internă este: care sunt datele cu caracter personal pe care le controlăm sau prelucrăm și în ce măsură trebuie să ne concentrăm pe aceste date.

În ”Art.2: Domeniul de aplicare material” se explicitează că ”Prezentul regulament se aplică prelucrării datelor cu caracter personal, efectuată total sau parțial prin mijloace automatizate, precum și prelucrării prin alte mijloace decât cele automatizate a datelor cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidentă a datelor sau care sunt destinate să facă parte dintr-un sistem de evidentă a datelor.”

Prima întrebare logică este ce înțelege UE prin ”date cu caracter personal”? Răspunsul îl găsim chiar la începutul ”Art.4: Definiții”: “date cu caracter personal” înseamnă orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă (“persoana vizată”)”. Adică, ”o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale”.

Cu alte cuvinte, ”persoana vizată ” – poate fi definită ca elementul principal pe care este construit întregul mecanism GDPR. Este chiar persoana fizică ale căror date cu caracter personal sunt supuse prelucrării. Prin persoană fizică se înțelege orice individ în viață, care conform ”Art.1: Obiect și obiective” are dreptul la:

  • Protecția datelor cu caracter personal
  • Protecția prelucrării datelor cu caracter personal
  • Libera circulație nerestricționată a datelor cu caracter personal în cadrul UE

Mergând mai departe, putem extrage din contextul definiției de mai sus și o descriere a datelor cu caracter personal la care se face referire în Art.1: ”Date cu caracter personal” trebuie considerate acele informații despre o persoană identificabilă care se referă la nume, un număr de identificare (CNP, Card de Identitate, Certificat de Naștere, Pașaport, Permis de conducere, Card asigurări sociale, etc), date de localizare, un identificator online (o adresă IP de exemplu), sau unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale. Nu se specifică cu claritate, dar multe legislații europene sau din SUA consideră genul (bărbat, femeie) ca informație personală confidențială pe care nu ești obligat să o declari atunci când trebuie să completezi diferite chestionare sociale sau comerciale.

Care ar fi elementele de noutate față de legislația existentă? Făcând o comparație pe texte, în Legea 677/ 2001 Art.3 (a) definiția este puțin mai simplă: ”o persoană identificabilă este acea persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în mod particular prin referire la un număr de identificare ori la unul sau la mai mulţi factori specifici identităţii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale”. Noua definiție extinde aria de acoperire a ”numărului de identificare”, definit acum ca ”element de identificare” și din care pot face parte ”un nume, un număr de identificare, date de localizare sau un identificator online”.

Așa cum se arată chiar de la primele două Specificații din textul Regulamentului EU 2016/679, nu trebuie să omitem faptul că toată filosofia GDPR este construită pe drepturile fundamentale ale omului. Art.8, alin.1 din ”Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene” şi Art.16, alin.1 din ”Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene” prevăd dreptul oricărei persoane la protecţia datelor cu caracter personal care o privesc. Mai mult de atât, principiile şi normele referitoare la protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor lor cu caracter personal ar trebui, indiferent de cetăţenia sau de locul de reşedinţă al persoanelor fizice, să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale acestora, în special dreptul la protecţia datelor cu caracter personal.

”Prezentul regulament urmăreşte să contribuie la realizarea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie şi a unei uniuni economice, la progresul economic şi social, la consolidarea şi convergenţa economiilor în cadrul pieţei interne şi la bunăstarea persoanelor fizice.”  Considerentul nr.2 din Regulamentul nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE

Am înțeles deci care pot fi datele considerate cu caracter personal care se supun GDPR. Și atunci, care sunt informațiile pentru care nu este necesară obținerea compatibilității cu noul regulament european? Tot în Art.2 ni se explică faptul că GDPR nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal în următoarele situații:

  • în cazul unei activități care nu intră sub incidența dreptului Uniunii Europene;
  • de către statele membre atunci când desfășoară activități care intră sub incidența Capitolului 2, Titlul V din Tratatul UE;
  • de către o persoană fizică în cadrul unei activități exclusiv personale sau domestice;
  • de către autoritățile competente în scopul prevenirii, investigării, depistării sau urmăririi penale a infracțiunilor, sau al executării sancțiunilor penale, inclusiv al protejării împotriva amenințărilor la adresa siguranței publice şi prevenirii acestora.

Mai rămâne să ne lămurim ce înseamnă ”prelucrarea datelor cu caracter personal”. ”Art.4 – Definiții” ne ajută și de această dată, explicându-ne: ”prelucrarea datelor înseamnă orice operațiune sau set de operațiuni efectuate asupra datelor cu caracter personal sau asupra seturilor de date cu caracter personal, cu sau fără utilizarea de mijloace automatizate, cum ar fi colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea sau modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, divulgarea prin transmitere, diseminarea sau punerea la dispoziție în orice alt mod, alinierea sau combinarea, restricționarea, ștergerea sau distrugerea”.

GDPR se aplică atât datelor cu caracter personal automatizate, cât și sistemelor de arhivare manuală în care datele personale sunt accesibile conform unor criterii specifice. Aceasta este mai largă decât definiția din Legea 677/ 2001 și ar putea include seturi de înregistrări manuale cronologice care conțin date cu caracter personal. Datele personale care au fost pseudonime – de exemplu, codificate la cheie – pot intra sub incidența GDPR în funcție de dificultatea de a atribui pseudonimul unei anumite persoane.

Tot la capitolul de definiții putem vedea și ce se înțelege prin: “restricționarea prelucrării” – marcarea datelor cu caracter personal stocate cu scopul de a limita prelucrarea viitoare a acestora, în timp ce “creare de profiluri” înseamnă orice formă de prelucrare automată care constă în utilizarea datelor cu caracter personal pentru a evalua anumite aspecte personale referitoare la o persoană fizică, în special pentru a analiza sau prevedea aspecte privind performanta la locul de muncă, situația economică, sănătatea, preferințele, personale, interesele, fiabilitatea, comportamentul, locul în care se află persoana fizică respectivă sau deplasările acesteia.

Care sunt datele personale sensibile?

GDPR se referă la datele personale sensibile ca la “categorii speciale de date cu caracter personal“. De cele mai multe ori categoriile speciale includ în mod specific date genetice și date biometrice, în cazul în care sunt procesate pentru a identifica în mod unic o persoană. Este destul de comun faptul că datele sau categoriile de date sensibile sunt asociate unor excepții de la aplicarea GDPR sau a unor situații speciale.

În Art.9: ”Prelucrarea de categorii speciale de date cu caracter personal”, în primul alineat se spune că ”se interzice prelucrarea de date cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opiniile politice, confesiunea religioasă sau convingerile filozofice sau apartenența la sindicate şi prelucrarea de date genetice, de date biometrice pentru identificarea unică a unei persoane fizice, de date privind sănătatea sau de date privind viaţa sexuală sau orientarea sexuală ale unei persoane fizice.”

O încadrare clară și concisă a situațiilor speciale. Totul se complică destul de mult când încep să fie enumerate excepțiile de la aceste interdicții, multe dependente de dreptul intern al statelor membre. Iată câteva dintre aceste excepții într-o trecere în revistă succintă:

  • operatorul are consimțământul explicit din partea persoanei vizate pentru unul sau mai multe scopuri specifice;
  • prelucrări autorizate în domeniul ocupării forţei de muncă, al securităţii sociale şi protecţiei sociale;
  • protejarea intereselor vitale atunci când persoana vizată se află în incapacitate fizică sau juridică de a-şi da consimţământul;
  • activităţi legitime şi garantate ale unor fundații sau asociaţii, dar numai pentru membrii organismului respectiv;
  • persoanele vizate fac publice în mod manifest date cu caracter personal;
  • constatarea, exercitarea sau apărarea unui drept în instanţă;
  • motive de interes public major;
  • scopuri legate de medicina muncii, stabilirea unui diagnostic medical, furnizarea de asistenţă medicală sau socială sau gestionarea sistemelor de sănătate sau asistenţă socială;
  • motive de interes public în domeniul sănătăţii publice;
  • scopuri de arhivare în interes public, cercetare ştiinţifică, istorică sau statistică.

O altă categorie specială de informații se referă la datele personale asociate unor condamnări penale, infracţiuni sau măsuri speciale de Securitate. Așa cum prevede Art.10: ”Prelucrarea de date cu caracter personal referitoare la condamnări penale şi infracţiuni” se face numai sub controlul unei autorităţi de stat sau atunci când prelucrarea este autorizată de dreptul Uniunii sau de dreptul intern și se aplică garanții suplimentare.

În fine, o precizare care ține de situații destul de întâlnite în realitate. În Considerentul 27 se specifică faptul că GDPR ”nu se aplică datelor cu caracter personal referitoare la persoane decedate.” Statele membre pot să prevadă norme speciale privitoare la această categorie de date.